DOSARUL ZILEI, episodul 64: "Haiducii" deştepţi

Se implinesc anul acesta 10 ani de scandaluri politice, 8 campanii electorale, 2 suspendari de presedinte, sute de dosare penale si zeci de baroni politici trimisi la puscarie. In tot acest haos politic, in Romania reala s-a furat organizat. Ne-am furat fara mila tara!

Acesta este un document distrugator despre cel mai mare jaf facut din avutia tarii: jumatate de milion de hectare de padure au fost furate deja din proprietatea Statului. Inca 1, 9 milioane de hectare urmeaza a fi luate, deoarece exista procese in instanta de retrocedare. Majoritatea retrocedarilor s-au facut cu acte false si cu complicitatea primarilor si a judecatorilor. Statul roman risca sa ramana fara nicio o bucata de padure. Acest document realizat de Curtea de Conturi a Romaniei ar trebui sa intre in istorie la capitolul “cum s-a furat o tara”. Raportul are in spate o munca titanica facuta de inspectorii Curtii de Conturi, incepand cu anul 1990, pana in prezent. O suta de pagini de hotie continua. Am sa va prezint pe scurt 5 cazuri revoltatoare despre cum au fost furate cele mai frumoase paduri ale tarii. Mergem in judetul Arges: aici baietii destepti au luat cu japca vechea padure Trivale, simbolul orasului Pitesti. Conform Curtii de Conturi, 200 de hectare a ajuns pe mana mafiei imobiliare prin documente de mostenitori false sau inexistente. Padurea a fost taiata iar apoi s-au construit vile. Mai departe, la Constanta, intre anii 2000 si 2005, consiliul local Mangalia a emis o hotarare ilegala si a luat de la stat frumoasa padure Comorova. Apoi, primaria a scos la vanzare bucati de padure, care au ajuns tot pe mana mafiei imobiliare. In final, padurea a intrat in posesia unei societati comerciale, care a platit circa 5 milioane de euro unor pesonaje care au devenit proprietari prin vanzari succesive, in suveica, pentru a se pierde urma hotiei. Padurea Comorova este astazi distrusa, acum 30 ani avea o suprafata de peste 600 de hectare, azi mai exista circa 300 de hectare, aflate in propietatea ilegala a primariei Mangalia si urmeaza, cel mai probabil, sa fie jefuite.

In Moldova, distrugerile cele mai mari s-au facut in Bucovina si pe Valea Trotusului – unde opereaza afaceristi dubiosi in domeniul vanzarii de cherestea si lemn. Mai multi primari de pe Valea Trotusului au reconstituit drepturi de proprietate unor intermediari, care au vandut padurile afaceristilor, au urmat apoi defrisari fara mila.

Apoi, la Buzau, unde de acum 150 de ani exista obstea mosnenilor buzoieni – adica o administrare in comun, facuta de taranii romani, a frumoaselor paduri din muntii Buzaului. Curtea de Conturi a identificat un caz strigator la cer. In 2009, judecatoria orasului Patarlagele a reconstituit dreptul de proprietate pentru, atentie, 63 de mii de ha de padure unui anume Teodor Nastase si unei firme SC EXPRES INVEST SRL din Bucuresti. Acest Nastase si firma erau niste intermediari, care cumparasera drepturile de revendicare de la presupusi mostenitori. In dosarul de la judecatorie exista insa un singur document, prin care se arata ca acest Nastase avea drept de proprietate pe o suprafata de numai 3, 6 hectare de padure. Adica de 17 mii de ori mai putin decat i-a dat judecatorul! Este absolut halucinant! Acestea sunt documente oficiale ale statului roman. Evident ca zecile de mii de hectare de padure din Buzau au fost apoi vandute si taiate. Un caz revoltator, similar, s-a petrecut in judetul Bihor, unde o anume doamna Elena Muresan a pus mana, in baza unei sentinte judecatoresti din oraselul Alesd, pe aproape toata zona Vadu Crisului, o zona mirifica. Instanta i-a retrocedat, atentie, 62 de mii de hectare de padure in baza unor simple declaratii de martori (admisi direct de instanta) si fara sa existe la dosar documente din care sa rezulte cu certitudine dreptul de proprietate si amplasamentul padurii pentru cele 62 de mii de hectare. Situatia este si mai hilara, din cauza ca, in zona respectiva exista in mod real doar 27 de mii de hectare de padure, pe raza a patru localitati. In realitate, Curtea de Conturi a descoperit ca mostenitorul Elena Muresan avea dreptul sa primeasca o posibila mostenire de numai 4700 de hectare. Cum s-a ajuns la 62 de mii de ha ramane un mister. Toate aceste povesti ale hotiei generalizate din padurile Romaniei sunt cazuri ce privesc cu adevarat siguranta nationala – si ar trebui sa fie de interes pentru politicieni.

Alte articole