Prim-procurorul Parchetului Olt, Anca Anuţa, a declarat miercuri că este vorba de o decizie pe care instanţa din Craiova a luat-o încă de luna trecută. Ea a arătat că inculpaţii fuseseră condamnaţi de instanţa de fond, înainte de decizia Curţii Constituţionale prin care a fost redefinit abuzul în serviciu.

„Pe decizia de neconstituţionalitate, raportat la abuzul în serviciu, chiar am avut un rechizitoriu al Parchetului de pe lângă Tribunalul Olt – cred că sesizasem instanţa în 2014-2015 – cu o soluţie de condamnare la nivel de judecătorie, iar la Curtea de Apel Craiova s-a dispus achitarea a doi inculpaţi. Este vorba de o decizie de luna trecută, cred. Soluţia a fost fundamentată pe decizia de neconstituţionalitate. Este o muncă ce se soldează şi cu astfel de rezultate, dar nu este imputabil nimănui câtă vreme are la bază decizia de constituţionalitate. În momentul în care s-a făcut trimiterea în judecată, s-a obţinut prima condamnare la fond, textul de lege era în vigoare în forma anterioară. Noi încercăm să evităm achitarea inculpaţilor pe motive imputabile, nu pe astfel de dezincriminări”, a explicat Anca Anuţa prim-procurorul Parchetului Olt

Alte Articole

Cât costă să petreci 1 Mai în complexul Andreei Esca! Vilele ...

Judecătoarea lui Vlad Pascu amenință că renunță la dosar, ...

Doi ingineri de la Electrica Oradea, trimişi în judecată pentru ...

Aceasta a mai arătat că nu este pentru prima dată când apar soluţii de achitare, după ce legile penale au fost modificate.

„Am mai avut astfel de situaţii. De pildă, anul trecut au fost şase inculpaţi achitaţi, toţi la Parchetul de pe lângă Judecătoria Slatina, iar doi dintre ei au fost achitaţi ca urmare a modificărilor intervenite la Codul Penal în cazul infracţiunii de vătămare corporală din culpă. Se trimisese în judecată în formatul anterior modificărilor, iar ulterior s-a considerat infracţiune doar situaţia în care victima are mai mult de 90 de zile de spitalizare, în condiţiile în care nu există alcoolemie”, a declarat procurorul.

Decizii similare au fost luate săptămâna aceasta la instanţele din Cluj şi Alba.Numai în ultimele două zile, cinci români au scăpat de acuzaţiile de abuz în serviciu.

Curtea Constituţională arăta în motivarea deciziei, făcută publică în iulie 2016, că sintagma ”îndeplineşte în mod defectuos” nu poate fi interpretată decât ”prin încălcarea legii”, iar prin ”lege” se înţelege actele adoptate de Parlament şi de Guvern (ordonanţe simple sau de urgenţă). Judecătorii Constituţionali arată că termenul ”defectuos” din cuprinsul articolului din Codul penal care încriminează abuzul în serviciu ”nu poate fi privit ca un termen adecvat folosirii în domeniul penal” şi, mai mult, că acest termen ”nu este definit în Codul penal şi nici nu este precizat elementul în legătură cu care defectuozitatea este analizată, ceea ce determină lipsa de claritate şi previzibilitate a acestuia”. ”Această lipsă de claritate, precizie şi previzibilitate a sintagmei din cadrul dispoziţiilor criticate creează premisa aplicării acestora ca rezultat al unor interpretări sau aprecieri arbitrare”, mai arată judecătorii în motivare.

Prin urmare, potrivit sursei citate, ”Curtea constată că sintagma din cuprinsul dispoziţiilor art.246 alin.(1) din Codul penal din 1969 şi ale art.297 alin.(1) din Codul penal nu poate fi interpretată decât în sensul că îndeplinirea atribuţiei de serviciu se realizează ”.

În continuare, judecătorii constituţionali explică faptul că, prin termenul de ”lege”, trebuie să se înţeleagă exclusiv ”legislaţia primară – legi şi ordonanţe ale Guvernului”. ”Comportamentul interzis trebuie impus de către legiuitor chiar prin lege (înţeleasă ca act formal adoptat de Parlament (…), precum şi ca act material, cu putere de lege, emis de Guvern (…), respectiv ordonanţe şi ordonanţe de urgenţă ale Guvernului) neputând fi dedus, eventual, din raţionamente ale judecătorului de natură să substituie normele juridice”, arată judecătorii CCR în motivare.

Judecătorii admit că legislaţia primară (legile adoptate de Parlament şi ordonanţele date de Guvern) poate fi detaliată ”prin intermediul adoptării unor acte de reglementare secundară”, dar spun că aceste acte normative ”date în executarea legilor şi a ordonanţelor Guvernului se emit doar în limitele şi potrivit normelor care le ordonă”.

Un lucru foarte important precizat de judecătorii constituţionali în motivarea deciziei este cine poate ”reglementa şi aplica” prevederile privind abuzul în serviciu. Curtea constată că acest drept aparţine deopotrivă legiuitorului (Parlament sau Guvern) şi ”organelor judiciare chemate să aplice legea” (procurorii şi judecătorii). ”Curtea apreciază că responsabilitatea de a reglementa şi aplica, în acord cu principiul anterior menţionat, prevederile privind abuzul în serviciu, ţine atât de autoritatea legiuitoare primară/delegată (Parlament/Guvern), cât şi de organele judiciare – ministerul public şi instanţele judecătoreşti -, indiferent dacă subiectul activ este acuzat conform unor reguli speciale de acuzare sau unor proceduri penale ordinare”, precizează judecătorii în motivarea deciziei privind abuzul în serviciu.