Dragnea, despre cererea DNA privind începerea urmăririi penale faţă de Corlăţean: „Nu mă aşteptam la asta”

„O sa discutam in partid. Este o informatie foarte proaspata. Recunosc ca nu ma asteptam la asta, dar ne intalnim in partid si stabilim ce facem. Nu inteleg de ce ancheta a ajuns la Titus, dar nu am toate informatiile„, a declarat Liviu Dragnea, la sediul PSD. 

Întrebat dacă ancheta va ajunge şi la Victor Ponta, având în vedere că la data faptelor acesta era premierul României, Dragnea a spus: „Nu cred că poate să ajunga la Victor Ponta. Nu ar avea de ce. Victor Ponta a fost candidat„.

Procurorul-șef al DNA, Laura Codruța Kovesi, a cerut sesizarea Senatului pentru începerea urmăririi penale față de senatorul Titus Corlățean, fost ministru de Externe, în dosarul Diaspora.

Potrivit unui comunicat al DNA, Kovesi a transmis procurorului general al PÎÎCJ referatul cauzei, în vederea sesizării Senatului, pentru formularea cererii de efectuare a urmăririi penale față de senatorul Titus Corlățean, la data faptelor ministru al Afacerilor Externe, în legătură cu săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu cu obținere de foloase necuvenite pentru altul și împiedicarea exercitării drepturilor electorale.

Alte articole

Marian Vanghelie, prima reacție după ce a fost acuzat că a hărțuit-o pe nora lui Liviu Dragnea: „Eu sunt recalcitrant. Am amenințat-o verbal, că vă ia dracu, că vă duceți la pușcărie”

Marian Vanghelie, acuzat de nora lui Liviu Dragnea că ar fi urmărit-o cu mașina noaptea pe la 3 pe străzi, ar fi înjurat-o și amenințat-o cu moartea. Fostul primar al Sectorului 5 susține că, de fapt, el a fost cel urmărit

„În contextul organizării alegerilor prezidențiale din anul 2014, în calitate de ministru al Afacerilor Externe, Titus Corlățean, prin încălcarea procedurilor legale și prin acte de dispoziție, a organizat discreționar secțiile de votare din străinătate, obținând astfel un folos necuvenit pentru candidatul propus și susținut de partidul din care făcea și el parte„, susține DNA.

Folosul necuvenit pentru altul a constat în limitarea numărului de cetățeni români care și-au putut exercita dreptul de vot în străinătate, indică procurorii.

„Prin urmare, limitarea accesului la secțiile de votare în străinătate a avut drept consecință creșterea procentajului total de voturi favorabile obținute de același candidat, în condițiile în care comportamentul electoral al cetățenilor români din străinătate, în mare parte, era defavorabil candidatului respectiv. Pe de altă parte, dreptul de vot cetățenilor români care locuiesc în străinătate a fost vătămat. Vătămarea s-a realizat atât prin împiedicarea exercitării acestui drept, cât și prin îngreunarea foarte serioasă a exercitării acestui drept, care a determinat pe mulți dintre titularii dreptului la vot să renunțe la exercitarea acestuia„, menționează sursa citată.

DNA mai susține că fostul ministru de Externe a cauzat și „o vătămare a intereselor legitime” ale MAE, interese care constau în buna funcționare a misiunilor diplomatice și a oficiilor consulare ale României în străinătate și în îndeplinirea de către acestea, în condiții optime, a atribuțiilor legale privind apărarea, în străinătate, a drepturilor cetățenilor români.

„Sintetic, această îndeplinire defectuoasă a atribuțiilor de serviciu s-a concretizat îndeosebi în: nesocotirea unora dintre propunerile misiunilor diplomatice de organizare a unor secții de votare în localități în care s-ar fi putut asigura exercitarea dreptului la vot de către un număr superior de persoane; organizarea, fără vreo documentare ori justificare, de secții de votare în localități care nu au fost propuse de către misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României„, completează procurorii.

Potrivit DNA, cererii transmise i-au fost atașate referatul întocmit de procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție, precum și un număr de 19 volume cuprinzând copii ale dosarului de urmărire penală.