Dragobete 2021. Ce să NU faci pe 24 februarie dacă vrei să ai noroc în dragoste!

Iar dacă pe 14 februarie cuplurile (şi nu numai) şi-au declarat dragostea de Valentine’s Day, românii celebrează încă o dată Ziua Îndrăgostiţilor, în pragul lui Mărţişor. Pe 24 februarie e ziua de Dragobete, sărbătoare care îşi are rădăcinile în tradiţiile dace şi în credinţa în fiul Dochiei, zeul dragostei şi al bunei dispoziţii. Despre Dragobete s-au păstrat numeroase poveşti, transmise din generaţie în generaţie sub diverse variante.

Dragobete 2021. Ritualul magic pe care trebuie să-l faci în noaptea de Dragobete pentru atragerea sufletului-pereche
Iubirea, celebrată pe 24 februarie. Ce să nu faci de Dragobete, dacă vrei să ai noroc în dragoste
Iubirea vine sub multe forme, dar într-o privinţă tradiţia populară e categorică: Sunt lucruri permise şi nepermise în ziua de Dragobete, obiceiuri care atrag lucruri bune, dar şi acţiuni care alungă norocul în dragoste.

De exemplu, la fel ca în cazul celor mai multe sărbători româneşti, se spune că de Dragobete nu e bine să coşi, să speli sau să calci rufe. În schimb, este de preferat să-l întâmpini pe fiul Dochiei cu locuinţa curată, pregătită să adăpostească o iubire la fel de pură.

Nu trebuie să uităm că dragostea e un sentiment care cuprinde întreaga natură, inclusiv necuvântătoarele faţă de care omul îşi asumă de Dragobete un rol protector. Astfel, sacrificarea sau comercializarea animalelor trebuie evitată pe 24 februarie.

Alte articole

Horoscop 24 februarie-2 martie 2025. Zodiile protejate de Dumnezeu în această săptămână. Unii nativi își schimbă viața radical după Dragobete

Românii comandă masiv flori de Valentine’s Day. Un tânăr a comandat buchete în valoare de 37.000 de lei

Mesaje de Dragobete 2021. Cele mai frumoase mesaje de Dragobete
Superstiţiile spun că dacă nu atingi de Dragobete măcar o persoană din sexul faţă de care manifeşti atracţie fizică, singurătatea se va prelungi pe tot parcursul anului. În plus, pentru noroc şi voie bună, certurile sunt interzise de Dragobete.

Tot de Dragobete, multe fete şi femei nemăritate poartă în piept punguţe de mătase cu câte o frunză de năvalnic, plantă asociată cu dragostea şi cu vindecarea. Iar pentru cei mai puţin ancoraţi în trecut, frunzele tradiţionale au fost înlocuite cu bancnote împăturite, menite să alunge ghinionul şi să ţină la distanţă duşmanii. În orice caz, e bine să iei în calcul şi această tradiţie dacă vrei să fii sigur că norocul în dragoste nu te va ocoli în 2021.

Identificat cu zeul dragostei în mitologia romană, Cupidon, şi cu Eros, zeul iubirii în mitologia greacă, Dragobetele este asemuit cu un flăcău frumos care umblă prin pădure şi sărută fetele. De altfel, simbol al începutului de dragoste la tinerele fete sunt aşa numiţi Dragobeţi, muguri ai arborilor de pădure pe care îi culeg şi îi poartă la ureche în ziua de Dragobete.

El este asemuit şi cu o altă reprezentare mitică a Panteonului românesc, Năvalnicul, fecior frumos care ia minţile fetelor şi nevestelor tinere, motiv pentru care a fost metamorfozat de Maica Domnului în planta de dragoste care îi poartă numele (o specie de ferigă).

În această zi se crede că păsările nemigratoare se strâng în stoluri, ciripesc, se împerechează şi încep să-şi construiască cuiburile. Păsările neîmperecheate în această zi, potrivit acestor credinţe, rămâneau stinghere şi fără pui până la Dragobetele din anul viitor.

Asemănător păsărilor, fetele şi băieţii trebuiau să se întâlnească pentru a fi îndrăgostiţi pe parcursul întregului an. În această zi, se auzea pretutindeni zicala: „Dragobetele sărută fetele”. Considerând că sărutul în ziua de Dragobete este de bun augur, fetele se lăsau şi chiar doreau să fie sărutate de băieţi.

În ziua de Dragobete, considerată, local, prima zi de primăvară, fetele şi băieţii se adunau în grupuri şi ieşeau hăulind şi chiuind în câmp, de unde adunau viorele şi tămâioare. Din zăpada netopită până atunci fetele şi nevestele tinere îşi făceau rezerve de apă cu care se spălau în anumite zile ale anului, pentru păstrarea frumuseţii.

Dragobetele marchează în tradiţia românească începutul primăverii, iar data de 24 februarie nu este întâmplător aleasă, aceasta însemnând începutul anului agricol. (surse: Dicţionarul „Panteonul românesc”, prof. dr. Ion Ghinoiu, Ed. Enciclopedică, 2001; „Sărbători şi obiceiuri româneşti”