Dragoş Pîslaru recunoaşte că salariul său creşte cu 2.500 de lei, prin noua lege a salarizării: „Nu este vorba să comparăm”

Ministrul Interimar al Muncii, Dragoş Pîslaru, spune că salariul său creşte cu 2.500 de lei, prin noua lege a salarizării. El a precizat că fiecare categorie are în statul român, în modul de desfăşurare a administraţiei, un anumit tip de aşezare şi nu este vorba că comparăm cât câştigă un doctor cu cât câştigă un ministru sau cât câştigă un profesor cu cât câştigă un parlamentar.

Ministrul interimar al Muncii, Dragoş Pîslaru, a fost întrebat care vor fi majorările pentru miniştri şi pentru parlamentari în noua lege a salarizării.

„Noi nu am aşezat în acest proiect remuneraţia pentru vreo categorie cu mâna. Deci a fost o echivalare de coeficient şi, practic, în grilă s-a plecat de la o raportare de funcţii echivalente şi în acea raportare de funcţii echivalente au fost încadraţi şi demnitarii. Ca să vă răspund, însă, punctual, este vorba de o încadrare de la 1 la 8 cu preşedintele, pe cea mai înaltă funcţie şi, practic, noi avem în acest moment pe grila care ţine de demnitari, preşedintele Senatului, Camera Deputaţilor, 7,50”, a spus el.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Legea salarizării 2026, PROIECTUL oficial: Guvernul elimină 87 de sporuri şi schimbă radical grilele. Sindicatele ameninţă cu proteste ample după diminuarea fondului de salarii cu 10%

Alte articole

IREAL! Cât costă să crești un copil în Elveția. Tot mai multe cupluri renunță la planul de a avea moștenitori

Suma uriașă câștigată de Pescobar cu restaurantele din Londra. Explicațiile date de afacerist: „La program de șase ore”

„Vreau doar să asigur românii că nu este vorba despre faptul că există vreo grilă care creşte în mod subiectiv faţă de altă grilă, că ar trebui să înţelegem că sistemul de echivalenţe face ca, până la urmă, în administraţia publică să ai preşedintele care ar trebui, teoretic, fiind cea mai înaltă funcţie în stat, să fie remunerat la cel mai înalt nivel în stat şi că, tocmai prin aşezarea coeficienţilor în acest interval de 1 la 8, trebuie să-i pui şi pe ceilalţi undeva în grilă. Deci nu este vorba de ceva în acest sens”, a mai spus el.

Întrebat cu cât i-ar creşte lui salariul, ministrul Dragoş Pîslaru a răspuns: „Pentru salariul meu de ministru, creşterea ar fi de 22%, o creştere de 2.500 de lei.

Întrebat care ar fi creşterea pentru un profesor debutant, Pîslaru a răspuns: „Acest echilibru pe care îl faceţi dumneavoastră pleacă de la o premiză greşită. Nu discutăm de o lege a salarizării care se concentrează pe creştere. Discutăm de o reaşezare echitabilă a grilelor de salarizare. Această legislaţie pune în ordine o salarizare care a fost desfăcută pe familii ocupaţionale şi care nu mai are corelaţiile de rigoare. În acest moment trebuie să ne uităm la faptul că în sistemul de educaţie există nişte corecţii de echitate care sunt importante pe funcţiile pe care le-am arătat şi care sunt pentru sistemul de educaţie. A face comparaţie cu sistemul de educaţie cu alt sistem, altă familie ocupaţională, este un lucru care nu are nimic la bază, decât doar sunt tărâte nişte categorii profesionale unele între celelalte. Fiecare categorie are în statul român, în modul de desfăşurare a administraţiei, un anumit tip de aşezare”.

„Deci nu este vorba că comparăm cât câştigă un doctor cu cât câştigă un ministru sau cât câştigă un profesor cu cât câştigă un parlamentar. Există o evaluare obiectivă făcută tehnic, nu politic, pe cum anume se aşează, într-un sistem de salarizare modern”, a mai spus el.

Ministrul interimar al Muncii a declarat că indemnizaţia de hrană ar urma, practic, să dispară în legea salarizării.

„Este foarte simplu. Indemnizaţia de hrană este un spor de care, în mod normal, cineva care are un salariu bun nu ar avea nevoie, deci ar trebui să fii bine plătit, să-ţi permiţi să-ţi plăteşti, să poţi să îţi cumperi de mâncare din banii pe care ai în salariul de bază”, a subliniat el.

Pîslaru a mai arătat că „indemnizaţia de hrană a fost gândită ca un bonus pentru că salariile erau mai mici decât ar fi trebuit să fie pentru o viaţă decentă a celui care lucrează în administraţie”.

„În acest moment creştem salariile de bază, cu tot cu cât era indemnizaţia de hrană, deci practic o includem, ca persoana din administraţie să aibă un salariu mai mare, din care să-şi permită să-şi cumpere de mâncare. Ca să fie foarte clar, nu e chestia că dacă aveai înainte această indemnizaţie, o poţi cere din nou, peste salariul actual. Deci, odată ce desfiinţezi structura de sporuri, o reaşezi, tai 56% din sporurile astea, ele nu mai există. Deci să nu mai avem impresia că le reinventăm după aia, peste. Asta înseamnă salarizare unitară. Ai o structură unitară, salariile de bază crescute şi un număr redus de sporuri. Majoritatea sunt în sistemul medical”, a mai afirmat el.

Ministrul a mai declarat că salariul de bază este salariul de bază şi salariul brut e cu tot cu sporuri. „Noi, incluzând sporurile în salariul de bază, salariul de bază a crescut” a spus el.

Despre sporul de vechime, Pîsaru a menţionat că în lege sunt gradaţiile de vechime, care sunt un lucru separat, nu sunt un spor. „Deci tu, când ajungi pe o poziţie, pe poziţia respectivă, ai un grad şi respectivul grad îţi dă vechimea. Sporul de vechime se alocă cum te mişti în grile”, a mai afirmat Pîslaru.

Ministrul interimar al Muncii a mai explicat că, de exemplu, în sistemul medical, ai în continuare sporuri speciale pentru neurochirurgi, care sunt uneori ataşate numărului de ore în blocul operator pe care aceştia îl petrec.

„E un spor pe care nu avem cum să-l eliminăm, pentru că nu toată lumea e neurochirurg şi există o normare a activităţii inclusiv în sistemul medical, o recunoaştere a complexităţii operaţiilor şi aşa mai departe. Dar, cumva, ca regulă generală au rămas lucruri care sunt foarte specifice anumitor profesii şi nu chestiunile generale. Şi generale au rămas sporuri de performanţă”, a subliniat ministrul.