Dragoș Tănase demisionează de la conducerea Gabriel Resources, după 18 ani în fruntea grupului din spatele proiectului Roșia Montană

Dragoș Tănase și-a dat demisia, cu efect imediat, din funcția de CEO al Gabriel Resources, compania listată la Bursa din Toronto care deține aproape 81% din capitalul Roșia Montană Gold Corporation (RMGC), dezvoltatorul proiectului minier aurifer eșuat din România.

Decizia pune capăt unui mandat de peste 18 ani petrecuți de Tănase în poziții de top management în cadrul grupului.

Dragoș Tănase a fost numit director executiv al RMGC în februarie 2008, iar în august 2018 a preluat funcția de președinte și CEO al companiei-mamă, înregistrată în Canada.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Înainte de a ajung la Gabriel Resources, acesta a lucrat ca director financiar la UPC între 2001 și 2008, perioadă în care a coordonat fuziunea UPC-Astral, a fost consultant la Arthur Andersen între 1998 și 2001 și funcționar la Ministerul Finanțelor în 1998.

Citește și : ROMATSA are în continuare conturile blocate din cauza datoriei pe care România o are la Pfizer / Radu Miruță: MApN ia în calcul preluarea dirijării traficului aerian din România

Potrivit termene.ro, el este asociat în prezent la firmele românești ProfitUp, Total Business Land Proiect, Blockchain Engineering și Parteneri TBL SPV.

Consiliul de Administrație al Gabriel Resources l-a numit interimar în funcția de CEO pe Nicolae Suciu, angajat al RMGC din 2006, care ocupa până acum poziția de director executiv adjunct, responsabil cu departamentele Juridic și de Relații cu Comunitatea.

Președinta CA-ului companiei, Anna El-Erian, a transmis un mesaj de mulțumire pentru fostul șef executiv:

„În numele Consiliului de Administrație, doresc să-i mulțumesc lui Dragoș pentru angajamentul său statornic față de grupul Gabriel Resources de-a lungul multor ani. El a condus compania și RMGC de-a lungul unei perioade marcate de provocări majore, dând dovadă de dedicare, reziliență și profesionalism. Îi suntem recunoscători pentru activitatea sa și îi dorim mult succes în viitor”

Schimbarea de conducere vine pe fondul unei situații juridice și financiare complicate pentru Gabriel Resources. Compania a pierdut, în urmă cu doi ani, arbitrajul inițiat împotriva României în 2015 la Centrul Internațional de Reglementare a Disputelor privind Investițiile (ICSID), prin care ceruse despăgubiri de miliarde de dolari pentru presupusa blocare abuzivă a proiectului Roșia Montană.

Rămâne încă în deliberare cererea companiei de anulare a acelei decizii, însă aceasta vizează exclusiv cheltuielile de arbitraj, de aproximativ 10 milioane de dolari, pe care Gabriel Resources a fost obligată să le plătească statului român, nu fondul deciziei.

În luna mai a acestui an a avut loc o audiere de două zile la Washington în acest dosar, iar în iulie ambele părți au depus declarații privind costurile de arbitraj.

Situația companiei s-a complicat și pe plan intern, după ce, în noiembrie 2025, Înalta Curte de Casație și Justiție a decis că statul român poate executa silit participația majoritară a Gabriel Resources la RMGC, de 80,6858% din capital, dacă compania nu achită cheltuielile de arbitraj.

ANAF a pus deja sechestru pe acest pachet de acțiuni în 2024, iar pe rolul instanțelor românești se află mai multe procese prin care Gabriel Resources și RMGC contestă actele legate de sechestru și executarea acestuia.

RMGC a rămas, în plus, fără licența de concesiune pentru exploatarea perimetrului auro-argintifer Roșia Montană, emisă inițial în 1999 și prelungită în 2019.

Dificultățile financiare ale companiei au determinat-o, în aprilie acest an, să contracteze un împrumut de 1,5 milioane de dolari de la principalii săi acționari, fondurile de hedging Electrum Global Holdings LP și Paulson & Co. Inc.

Gabriel Resources a explicat la momentul respectiv motivul acestei decizii.

„Compania se află într-o situație financiară critică și necesită o infuzie imediată de capital de lucru pe termen scurt, pentru a-și susține cererea de anulare a hotărârii arbitrale pronunțate de Tribunalul ICSID în martie 2024 și pentru a-și finanța operațiunile curente”, au transmis aceștia.

Litigiul cu România început oficial în iulie 2015, iar la câteva luni distanță, în decembrie același ani, compania a pus în practică un program de retenție pentru angajații-cheie, menit să prevină plecarea acestora în timpul procesului arbitral.

Citește și : Magzinele Froo care au împânzit Bucureștiul ar urma să fie cumpărate de un gigant japonez

În iulie 2016 a fost înființat, în cadrul acestui program, un fond care ar fi trebuit alimentat, în caz de câștig de cauză, cu 7,5% din primele 500 de milioane de dolari din despăgubirile obținute și 2,5% din suma care ar fi depășit acest prag, bani destinați recompensării managerilor și angajaților care ar fi contribuit la un eventual rezultat pozitiv.