Drama copiilor refugiaţi din cauza războiului din Ucraina. Zeci de micuţi fac terapie specială într-un centru din Ilfov pentru a uita de ororile bombardamentelor

Peste 300.000 de ucraineni au intrat în România de la începutul invaziei rusești în Ucraina. Mulţi dintre ei au venit însoţiţi de copii care cu greu au putut înţelege de ce au fost nevoiţi să-şi lase în urma casa din cauza bombardamelor armatei ruse. Pentru a depăşi experienţa traumatică a războiului, micuţii fac terapie cu ajutorul câinilor într-un centru al Consiliului Judeţean Ilfov.

11 mart. 2022, 11:40

Autorităţile române au venit în sprijinul copiilor refugiaţi din cauza războiului din Ucraina. În localităţile Periş şi Măgurele din Ilfov, centrele de servicii sociale au devenit casă pentru peste 1.000 refugiaţi.

Sunt multe mame însoţite de copii, chiar de bebeluşi de câteva săptămâni. Unii dintre micuţi sunt speriaţi şi cu greu pot uita zgomotul asurzitor al bombardamentelor care le-au distrus copilăria, motiv pentru care au parte de o terapie specială.

„Peste 20 de copii fugiți din calea războiului au zâmbit azi din nou, cu ajutorul câinilor de terapie. S-a întâmplat la Centrul de Servicii Sociale Periș”, a declarat Hubert Thuma, președintele Consiliului Județean Ilfov.

Citeşte şi: Războiul din Ucraina se extinde. Ruşii au bombardat în premieră oraşele Luţk şi Dnipro, cel puţin trei civili au fost ucişi UPDATE

În cazul copiilor nevoiţi să fugă din calea războiului, medicii spun că plecarea de acasă poate fi un eveniment traumatizant. Cei mici ajung să rememoreze amintirile neplăcute care ajung să îi afecteze. Primele care apar sunt simptomele de reacţie acută la stres, dar care nu durează mai mult de o lună, iar la o perioadă mai lungă de trei luni, se poate pune diagnosticul de şoc posttraumatic.

„Chiar şi pentru copiii care nu au văzut în direct bombe sau oameni răniţi, ci doar au fost luaţi de acolo pentru protecţia lor, este un eveniment traumatic, dar mult mai uşor decât cei care au văzut deja aceste imagini şi cărora le vin recurent în minte aceste flashbackuri. De obicei, copiii au coşmaruri referitoare la aceste evenimente şi corelează de exemplu sunetul unei bombe şi tresar la un ticăit de ceas sau la ceva care cade, un pahar care se sparge. Sunt stimuli care pot declanşa retrăirea acestor evenimente”, a explicat dr. Raluca Prepeliţă, medic primar psihiatru la Institutul de Psihiatrie „Socola”, conform Ziarul de Iaşi.

Potrivit medicilor, copiii fugiţi din calea războiului pot ajunge să aibă stări depresive, de anxietate, cu atacuri de panică.

Autorităţile din Ilfov spun că au alocat un milion de lei pentru ca refugiaţii din Ucraina. Aceştia au fost cazaţi temporar în centre organizate în Periş şi Măgurele, unde primesc mâncare şi asistenţă medicală.

„Suntem alături de cei care şi au lăsat casele, viaţa și au fugit de frica războiului. Am alocat o sumă de bani din bugetul de rezervă pentru ca refugiații cazați in județul Ilfov sa fie în siguranță, sa aibă liniște cât timp vor sta în centrele noastre până vor decide ce vor face mai departe”, a mai precizat Thuma.

Citeşte şi: Război în Ucraina, ziua 16. Institut nuclear de lângă Harkov, bombardat! Ucraina a pierdut orice contact cu centrala de la Cernobîl

De asemenea, peste 10.000 de persoane refugiate din Ucraina au tranzitat Gara de Nord în ultimele zile, potrivit estimărilor Direcției Generale de Asistență Socială a Municipiului Bucureşti, majoritatea copii și femei. Organizația Salvați Copiii România a amenajat aici, cu sprijinul DGASMB, un spațiu prietenos special pentru copii, astfel încât aceștia să se simtă în siguranță și să-și depășească emoțiile negative cauzate de dislocare.

Războiul din Ucraina a declanşat o uriaşă criză umanitară. Drama trăită de sute de mii de oameni a fost relatată şi de un profesor de limbă engleză care s-a oferit voluntar pentru a-i ajuta pe refugiaţii care au intrat în România prin vama Isaccea.

„Fabian Bădilă mi-a spus că a venit, împreună cu alți colegi de la București, de la Inspectorat, în ajutorul colegilor din punctul de frontieră Isaccea, pentru fluidizarea procesului de transfer al cetățenilor ucraineni și intrarea rapidă a acestora în România, cu bacul.

Însă, unul dintre cele mai emoționante interviuri pe care le-am realizat în ultimii ani, a fost acolo, în vama Isaccea, cu un voluntar, traducător, profesor de engleză, Florian Bădulescu, cel care a folosit metafora care dă și titlul acestui articol.

Aici am tradus și am condus lumea către corturi. Prioritățile au fost femeile și copiii, bineînțeles. I-am îmbarcat în autocare, le-am spus care sunt regulile, ce au de făcut, unde vor ajunge și ce vor primi gratis; bineînțeles că transportul și mâncarea în punctele de comandă sunt gratis. Astăzi sunt în cea de-a șasea zi. Am avut două drumuri la București, am stat vreo zece ore și ne-am întors.

L-am întrebat apoi ce l-a impresionat cel mai mult. Mi-a răspuns tăios, ca o lamă de cuțit: Copiii albaștri, domnule! Dacă ați văzut vreodată așa ceva… Copii albaștri de frig, da! Asta ne-a șocat! Am făcut tot posibilul să-i băgăm la căldură, le-am adus haine, i-am schimbat, erau uzi la picioare.

16 ore stătuseră doar în vamă și au spus că merseseră 20 de km pe jos. Povești triste… Facem treaba asta pentru că suntem oameni, sper să fie alte condiții mai bune, să nu mai sufere atât acești oameni nevinovați”, este mesajul profesorului făcut public de Ministerul Apărării.

Potrivit Salvaţi Copiii, peste 7,5 milioane de copii sunt prinși în mijlocul războiului din Ucraina, în risc de a fi dislocați, separați de familie și expuși traumei, întreruperii educației și accesului la servicii medicale.