Grumăzescu deținea cea mai importantă colecție dedicată lui Mihai Eminescu. Anticariatul său de pe strada Lăpușneanu era unul dintre cele mai cunoscute și mai vizitate locuri din oraș. . Dumitru Grumăzescu s-a născut pe data de 22 octombrie 1945 la Piatra Neamţ, informează ziaruldeiasi.ro.

„În această lume a obiectelor de valoare eu am intrat în calitate de colecţionar. În copilărie, pe la 13-14 ani, am avut un accident şi o perioadă nu am putut vedea. (Acum văd cu ochiul stâng, iar dreptul aşa şi-aşa, suficient cât să mă feresc de proşti!) Ei bine, în spital, când începeam din nou să văd, mi-a căzut în mâini o carte de versuri (mai bine zis, un ciot de carte, pentru că nu avea nici copertă, nici cuprins) din care citeam pe ascuns, cu lupa, pentru că medicii nu-mi permiteau să fac eforturi oculare. În 1960, în octombrie, am mers acasă, la Târgu Neamţ. Intrând în librăria oraşului, mi-a picat în mână o carte în care am descoperit poeziile pe care le citisem în spital. Am dat la pagina de titlu. Pe coperta unu, faţa doi, era imprimată prima poză a lui Eminescu, ca student la Viena. Privind-o, mi-am spus: „Doam­ne, acesta este EMINESCU! Tot ce a scris acest Om şi s-a scris despre el, voi strânge”.

Alte Articole

Jador a vorbit despre relația secretă cu Andreea Bălan: „Pentru ...

Ce se întâmplă în organismul tău dacă mănânci pâine ...

Traian Băsescu, despre momentul în care România a pierdut ...

Dumitru Grumăzescu a mers pe urmele lui Mihai Eminescu

”Nu ştiam de ce mi-am făcut acest jurământ, şi nici că el avea să-mi influenţeze cursul vieţii. Mergând pe urmele lui Eminescu, am reuşit să intru în posesia multor obiecte vechi, a început să mă pasioneze trecutul, în toate aspectele lui (cărţi, apoi tablouri, icoane, bron­zuri, argin­tă­rie, porţelanuri, cristaluri, bancnote, monede, tim­bre şi tot aşa). Am fost omul care am strâns orice, de la cutii de chibrituri până la şerveţele, iar când am găsit la cineva un obiect care mă interesa, dacă acel cineva co­lecţiona şerveţele, îi dădeam şerveţele, iar eu primeam o­biectul care mă interesa. Aşa­dar, am început ca şi co­lec­ţionar şi, după Marea În­gră­mădeală (eu nu am s-o nu­mesc niciodată Revo­luţie, pen­tru că nu a fost), m-am gândit ce aş putea face, ce mi-ar fi plăcut să fac. Şi atunci m-am făcut anticar”, povestea Dumitru Grumăzescu pentru formula-as.ro în 2015.