Ecaterina Andronescu aspiră la primul mandat la Bruxelles, după alte 5 în Parlamentul României

Ecaterina Andronescu s-a născut pe 7 aprilie 1948, la Malovăţ, judeţul Mehedinţi, şi a urmat cursurile Facultăţii de Chimie Industrială a Politehnicii din Bucureşti. După absolvire, a preferat o carieră universitară celei de inginer chimist. În politică a intrat în 1996 înscriindu-se în PSD, în acelaşi an obţinând primul din cele trei mandate consecutive de mandat. Din 2008, a preferat Senatul Camerei Deputaţilor.

Pe linie de partid, este membru al Consiliului Naţional al PSD, vicepreşedinte la nivel naţional, iar din primăvara lui 2012 este preşedinte al organizaţiei PSD Bucureşti în locul lui Marian Vanghelie, căzut din graţiile conducerii partidului.

În guvernul Adrian Năstase a devenit ministru al Educaţiei, funcţie pe care a îndeplinit-o până în 2003. Aceasta nu a fost prima experienţă a lui Andronescu în minister, deoarece mai fusese în 1995-1996 secretar de stat însărcinat cu învăţământul superior. În timpul mandatului său ca ministru a continuat seria nesfârşită de reforme ale sistemului de învăţământ, motiv pentru care adversarii săi au numit-o Abramburica. Pe de altă parte, obligativitatea examenului de admitere la facultate pe care a promovat-o Ecaterina Andronescu atunci este văzută, în momentul de faţă, ca una dintre metodele de însănătoşire a învăţământului universitar.

În 2008, când Emil Boc devine prim-ministrul guvernului PDL-PSD, Andronescu se reîntoarce la cârma învăţământului românesc cu o misiune precis stabilită în programul de guvernare: adoptarea unei noi Legi a educaţiei în conformitate cu raportul comisiei prezidenţiale privind situaţia învăţământului românesc şi cu Pactul pe Educaţie, semnat de toate partidele parlamentare. Elaborarea legii la minister a fost evident tărăgănată, Andronescu neezitând să exprime rezerve faţă de multe din reformele preconizate.

Alte articole

Uitaţi de medici şi avocaţi, meseriile viitorului sunt designer în blockchain sau designer de imprimare 3D

La un moment dat, Boc a muştruluit-o pe această temă în plină şedinţă de Guvern ameninţând-o cu demiterea. Chiar dacă şi conducerea PSD de atunci era iritată de tergiversările ministrului, episodul a înveninat considerabil relaţiile dintre PDL şi PSD care s-au terminat prin părăsirea guvernului de către miniştrii social-democraţi în octombrie 2009. La scurtă vreme după incidentul dintre Boc şi Andronescu, vicepreşedintele PDL Ioan Oltean a făcut celebra comparaţie cu broscoiul PSD care-i stă în gât.

În timpul scurtului mandat în guvernul PSD-PDL, Andronescu a anunţat că ministerul nu va mai recunoaşte o serie de diplome emise de Universitatea Spiru Haret. Aceasta a fost prima încercare serioasă a statului de a limita proporţiile escrocheriei prin care diverse universităţi acordau diplome fără valoare. Culmea, a şi reuşit, universitatea plătind şi acum daune cerute de unii dintre absolvenţii săi.

Când camerele video au pus capăt în mare parte copierii le examenul de bacalaureat, iar notele primite de absolvenţii liceului au scăzut dezastruos la sesiunea din 2011, Ecaterina Andronescu a venit cu un proiect de lege prin care cei care nu luau bacul puteau să urmeze un an studiile unei universităţi dispuse să-i primească şi apoi să încerce din nou. Reacţia opiniei publice a fost foarte dură faţă de un proiect ce nu făcea decât să încurajeze „loazele” din liceele României.

Ecaterina Andronescu a ajuns a treia oară ministru în primul guvern Ponta. După un al doilea an de promovabilitate foarte redusă la bacalaureat, Andronescu a venit cu un nou proiect, anume introducerea bacalaureatului profesional pentru cei care nu-şi doresc să facă studii superioare.

Din nou Andronescu a fost dur criticată pentru că ar fi dorit instituirea unui bacalaureat second hand prin care să crească nivelul de promovabilitate fără o creştere corespunzătoare a performanţei sistemului de educaţie. Predecesorul său la Ministerul Educaţiei, Daniel Funeriu, nu a ratat ocazia să o ia peste picior în repetate rânduri spunând că vrea să introducă „Bacul cu buletinul” sau „Bacalaureatul de frizerie”. Până la urmă, proiectul ministrului a eşuat.