Economia României, în creştere cu 4,7% în primul semestru, pe fondul majorării consumului populaţiei

Comparativ cu trimestrul I 2019, PIB în trimestrul II 2019 a fost, în termeni reali, mai mare cu 1,0%, iar faţă de acelaşi trimestru din anul 2018 acesta a înregistrat o creştere cu 4,4% pe seria brută şi cu 4,6% pe seria ajustată sezonier, scrie stiripesurse.ro.

„Seria ajustată sezonier a Produsului intern brut trimestrial nu s-a modificat, revizuirea estimărilor pentru trimestrul II 2019 faţă de varianta ‘semnal’ publicată în comunicatul de presă nr. 205 din 14 august 2019 fiind nesemnificativă. Seriile ajustate sezonier se recalculează trimestrial ca urmare a modificării modelelor adoptate, a numărului de regresori folosiţi, a modificării seriilor brute şi a numărului de observaţii disponibile”, se arată în comunicatul INS.

Citeşte şi Am bătut Europa la creşterea salariului minim, dar am ajuns tot la coada ei din cauza taxării. Cât câştigi, minimum, dacă pleci afară

Pe seria ajustată sezonier, PIB estimat pentru semestrul I 2019 a fost de 507,888 miliarde lei preţuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 4,8% faţă de semestrul I 2018.

Alte articole

Consilier BNR: „O cobzăreală de doi bani. M-am săturat ca de mere pădureţe de Cassandrele care prevăd prăbușirea ţării”

Călin Georgescu ameninţă: „Nu știi niciodată cum va reacționa un popor la disperare! Aș fi vrut o economie a prosperității, nu una de ghetou. Jocuri de noroc, cămătari, bancheri, droguri, deznădejde”

Pe serie brută, Produsul Intern Brut estimat pentru semestrul I 2019 a fost de 440,962 miliarde de lei preţuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 4,7% faţă de semestrul I 2018.

La creşterea PIB, în semestrul I 2019 faţă de semestrul I 2018, au contribuit aproape toate ramurile economiei, contribuţii pozitive mai importante având următoarele ramuri: comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, repararea autovehiculelor şi motocicletelor, transport şi depozitare, hoteluri şi restaurante (+1,2%), cu o pondere de 20,3% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 5,8%; construcţiile (+0,5%), cu o pondere de 3,5% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 14,9%; informaţiile şi comunicaţiile (+0,5%), cu o pondere de 5,8% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 9,9%; activităţile profesionale, ştiinţifice şi tehnice; activităţile de servicii administrative şi activităţile de servicii suport (+0,5%), cu o pondere de 7,0% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 7,7%.

Impozitele nete pe produs, cu o pondere de 9,5% la formarea PIB, au contribuit cu +0,9% la creşterea PIB, volumul lor majorându-se cu 8,9%.

Din punctul de vedere al utilizării PIB, creşterea s-a datorat, în principal: cheltuielii pentru consumul final al gospodăriilor populaţiei, al cărei volum s-a majorat cu 6,1%, contribuind cu 3,9% la creşterea PIB; formării brute de capital fix, care a contribuit cu 2,3% la creşterea PIB, ca urmare a creşterii volumului său cu 12,4%.

„O contribuţie negativă la creşterea PIB a avut-o exportul net (-2,0%), consecinţă a creşterii cu 2,7% a exporturilor de bunuri şi servicii corelată cu o creştere mai mare a volumului importurilor de bunuri şi servicii, de 6,4%”, precizează INS.

Comparativ cu trimestrul I 2019, PIB în trimestrul II 2019 a fost, în termeni reali, mai mare cu 1,0%. Produsul Intern Brut – date ajustate sezonier – estimat pentru trimestrul II 2019 a fost de 256,676 miliarde lei preţuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 1,0% faţă de trimestrul I 2019 şi cu 4,6% faţă de trimestrul II 2018.

Pe serie brută, PIB estimat pentru trimestrul II 2019 a fost de 240,578 miliarde lei preţuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 4,4% faţă de trimestrul II 2018.

La finele săptămânii trecute, agenţia de evaluare financiară Standard & Poor’s, a reconfirmat ratingul de ţară al României la BBB- cu perspectiva stabilă, dar a atras atenţia că ritmul de creştere al economiei româneşti va rămâne sub 4% în acest an, după care se va reduce în 2020-2021 din cauza încetinirii cererii externe, a reducerii ritmului de creştere a salariilor şi a unui mediu fiscal mai neutru.