Clasa de mijloc devine din ce în ce mai subțire, susține Mircea Coșea. Acesta a mai remarcat că și cadrele didactice au ajuns să fie incluse în categoria populației care se zbate în sărăcie, ironic, la 16 ani de la integrarea în UE.

„De peste 30 de ani o prezentăm ca motor al dezvoltării economiei, clasa de mijloc. Este cea care își ia credite, care vrea o viață decentă, la standarde europene, cu un venit de 1.000 de euro, în general. Dar aceste rate (n.r. – la bănci) au ajuns din ce în ce mai mari. Chiar dacă în ultima perioadă ROBORUL și IRCC-ul au mai scăzut, au ajuns la o linie roșie care afectează foarte mult bugetul familiilor, mai ales clasa mijlocie.

Alte Articole

Imaginile cu Gabriela Cristea care pare mai euforică decât ...

Angajări 2023. Jobul din România plătit cu 5000 de dolari ...

Produsul de bază din România care se scumpeşte masiv

Mai există un lucru care are un ecou într-o anumită direcție, despre care nu prea se discută – politica demografică. Există în economie o chestiune numită ‘sindromul italian’, care s-a remarcat acum 20-25 de ani, în Italia. Copiii din familie, ajunși la 30-40 de ani nu mai plecau de acasă – nu-mi mai puteau cumpăra case, natalitatea a scăzut. Acest fenomen ar putea și și la noi.

Acum discutăm despre profesori, care au intrat în categoria defavorizaților – nu doar pensionarii care primesc lunar câte 2.000-2.500 de lei. E foarte păcat, să ridicăm această cotă a sărăciei și la clasa mijlocie. Băncile nu fac eforturile pe care ar trebui să le facă.  (…) Nu sunt ajutate nici de politica ce ar trebui să fie în paralel cu cea monetară, cea fiscal-bugetară a guvernului”, a comentat Mircea Coșea, la România TV.

Mircea Coșea: „Guvernul a ridicat impozitele și taxele la mediul de afaceri și mentine o cotă foarte înaltă la prețurile energiei”

În vremuri de criză, Guvernul a introdus noi taxe și impozite, iar prețul energiei este nejustificat de mare, a avertizat profesorul de la ASE.

„Guvernul a ridicat impozitele și taxele la mediul de afaceri și mentine o cotă foarte înaltă la prețurile energiei. Plătim cea mai scumpă energie în Europa, deși prețul global a scăzut în ultimele luni. Asta înseamnă nu doar pierderea competitivității a economiei românești, dar înseamnă și o apăsare pentru puterea de cumpărare. 

Trebuie luate măsuri radicale acum, nu mai tarziu, ori această întârziere în planificarea situației guvernamentale nu e binevenită”, a comentat economistul.