Economistul șef al BCR avertizează: ”România este deja în procedura de deficit excesiv”. Soluția simplă oferită de specialist

”România trebuie să înceapă un proces de consolidare fiscală, fiind deja în Procedura de Deficit Excesiv. De asemenea, tranșele din PNRR depind de atingerea anumitor ținte și reforme care implică o ajustare fiscală. Problema fiscală a României constă în nivelul redus de veniturile fiscale raportate la Produsul Intern Brut, respectiv cele mai mici din Uniunea Europeană, cu excepția Irlandei, precum și ponderea ridicată a cheltuielilor rigide cu pensiile și salariile publice, la care se adaugă și cheltuielile cu dobânzile.

Cheltuielile publice cu pensiile și salariile reprezintă aproximativ 80% din veniturile fiscale și contribuțiile sociale încasate de stat, o pondere cu peste 10% față de țările din regiune. Din perspectiva cheltuielilor publice, economiile bugetare sunt relativ mici, iar pe termen mediu cheltuielile publice cu educația și sănătatea ca pondere în PIB ar trebui crescute având în vedere că în Romania sunt printre cele mai reduse din UE.

Cheltuielile militare sunt în creștere și se vor menține ridicate pe o perioadă lungă, de unde o necesitate suplimentară de resurse bugetare. De aceea, este de așteptat că ajustarea fiscală să fie preponderent pe partea de venituri, inclusiv prin îmbunătățirea colectării, unde doar decalajul de colectare al TVA dacă ar fi redus în linie cu media europeană ar aduce venituri la bugetul de stat de peste 2% din PIB.

Empiric, o ajustare fiscală pe partea de venituri are un impact negativ asupra creșterii economice mai redus decât o ajustare pe partea de cheltuieli, dar unele măsuri pot avea un impact inflaționist pe termen scurt”, a explicat Ciprian Dascălu, într-un interviu pentru StirileProTV.

Citește și: Creșterea nivelului de trai din România, confirmată de INS. Țara noastră a depășit șapte țări europene

Ciprian Dascălu arată faptul că această creștere rapidă a salariilor din România s-a resimțit imediat în creșterea prețurilor

”Impactul șocului preturilor materiilor prime a fost resimțit în inflația din România oarecum disproporționat dat fiind ponderea mai ridicată în coșul de consum a produselor alimentare și a componentelor energetice. Dacă ne uitam la descompunerea deflatorului PIB, se observă că inițial creșterea prețurilor a fost explicată într-o mai mare măsură de creșterea profiturilor, după care, odată cu indexarea salariilor cu un decalaj de aproximativ 2-3 trimestre la rata inflației, acestea au devenit factorul cel mai important care explică creșterea deflatorului PIB.

Creșterea rapidă a salariilor s-a transmis în prețuri într-o mai mare măsură pe fondul unei cereri interne reziliente având în vedere creșterea accelerată a veniturilor nominale. Aceasta este mai accentuată în cazul serviciilor, unde nu există concurență din importuri, și este reflectat în persistența inflației de bază, care s-a situat peste rata inflației headline.”, mai explicat economistul-șef al BCR.

Citește și: Premierul Marcel Ciolacu anunță un nou succes răsunător al guvernării PSD: ”Am promis românilor că salariul mediu va depăși 1.000 de euro”