EDU.RO EVALUARE NATIONALA 2019. Vezi ultima medie admitere liceu pe judeţe. REPARTIZARE COMPUTERIZATĂ LICEE 2019

Publicat: Luni, 17 Iunie 2019 14:06 // Actualizat: Luni, 17 Iunie 2019 14:06 // Sursa: romaniatv.net

EDU.RO EVALUARE NATIONALA 2019 - Ministerul Educației a publicat lista cu ultima medie de Admitere 2018 pentru liceele din toată ţara, pe fiecare specializare. Vezi pe RomaniaTV.net, cu ce medii se intră anul acesta la liceu, dar și algoritmul de repartizare în licee 2019 și modul de completare a fișei de înscriere în anul școlar 2019-2020.

EDU.RO EVALUARE NATIONALA 2019. Ultima medie de intrare la fiecare specializare, pe judeţe şi şcoli a fost publicată pe site-ul oficial pentru - WWW.admitere.edu.ro. Vezi, mai jos,  cu ce medii se intră la liceu, în anul școlar 2019-2020 și care a fost ultima medie de admitere din 2018 pentru liceele din România, la fiecare specializare.

SUBIECTE ROMANA EVALUARE NATIONALA 2019 EDU.RO. Cele mai frecvente greşeli pe care le fac elevii la CAPACITATE ROMANA 2019

Edu.ro Evaluare Națională 2019  - Admitere Liceu 2019

 

 

Edu.ro Evaluare Națională 2019 - începe marți, 18 iunie 2019 - cu proba scrisă la Limba și Literatura Română 

 

Evaluare Națională 18 iunie 2019: Cum sunt subiectele la Limba Română

Evaluarea Națională 2019 începe marți, 18 iunie, cu proba scrisă la Limba și Literatura Română. Examenul va începe la ora 9:00, moment în care în fiecare sală vor fi distribuite subiectele. Accesul elevilor în săli este permis până la ora 8:30. Timpul destinat elaborării unei lucrări scrise este de 120 de minute, din momentul în care s-a încheiat distribuirea subiectelor fiecărui elev.

Evaluarea Națională pentru elevii clasei a VIII-a reprezintă modalitatea de evaluare externă sumativă a competențelor dobândite pe parcursul învățământului gimnazial. Examenul se desfașoară, anual, într-o singură sesiune. Atât candidații proveniți din învățământul de stat, cât și cei din învățământul particular au dreptul sa susțină examenul fără taxă. Media obținută la EN VIII este un criteriu esențial pentru admiterea în învățământul liceal.

Subiecte Evaluare Națională 2019 - Programa școlară la Limba Română

Subiectele la Limba și Literatura Română pentru Evaluarea Naţională se elaborează în cadrul Centrului Naţional de Evaluare şi Examinare, ţinând seama de următoarele cerinţe:

  • să fie formulate clar, precis şi în strictă concordanţă cu programele pentru Evaluarea Naţională
  • să aibă un nivel mediu de dificultate
  • să permită rezolvarea în 120 de minute

Programa pentru evaluarea naţională de la finalul clasei a VIII-a la disciplina Limba şi Literatura Română vizează evaluarea competenţelor elevilor de receptare a mesajului scris, din texte literare şi nonliterare, în scopuri diverse, de exprimare scrisă și de utilizare corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje scrise. Competențele de evaluat la Limba și Literatura Română vizează următoarele

  • înțelegerea unui text literar sau nonliterar, pornind de la cerinţe date dovedirea înțelegerii unui text literar sau nonliterar, pornind de la cerințe date
  • idei principale, idei secundare; ordinea logică şi temporală a ideilor/ a întâmplărilor dintr-un text;
  • moduri de expunere (naraţiune, descriere, dialog);
  • structuri în textele epice (logica acţiunii, timp, spaţiu, modalităţi de caracterizare a personajelor, relaţiile dintre personaje, naratorul) şi lirice (concordanţa dintre forma grafică a poeziei şi ideea transmisă de aceasta, eul liric);
  • subiectul operei literare, momentele subiectului;
  • procedee de expresivitate artistică în textele studiate (figuri de stil: personificarea, alegoria, repetiţia fonetică/ aliteraţia, metafora, hiperbola, epitetul, comparaţia, repetiţia, enumeraţia, antiteză);
  • sensul propriu şi sensul figurat al unor cuvinte într-un context dat; - elemente de versificaţie (măsura, rima, piciorul metric, ritmul, versul, strofa);
  • trăsăturile specifice genului epic, liric și dramatic în opere literare studiate sau în texte la prima vedere;
  • trăsături ale speciilor literare: schiţa, basmul popular, pastelul, fabula, nuvela, romanul, doina populară, balada populară;
  • texte literare (populare şi culte – aparţinând diverselor genuri şi specii); texte nonliterare;
  • sesizarea corectitudinii şi a valorii expresive a categoriilor morfosintactice, a mijloacelor de îmbogăţire a vocabularului şi a categoriilor semantice studiate, a ortografiei şi punctuaţiei
  • arhaisme, regionalisme şi neologisme; cuvinte derivate, compuse sau obţinute prin schimbarea valorii gramaticale/conversiune;
  • categorii semantice studiate: sinonime, antonime, omonime, cuvinte polisemantice; construcţii pleonastice; sensurile cuvintelor în contexte diferite;
  • mijloacele interne de îmbogăţire a vocabularului (derivarea, compunerea, schimbarea valorii gramaticale/conversiunea), familia de cuvinte; mijloacele externe de îmbogăţire a vocabularului;
  • ortografierea diftongilor, a triftongilor şi a vocalelor în hiat;
  • despărţirea cuvintelor în silabe;
  • semne de punctuație: punctul, virgula, două puncte, ghilimelele, linia de dialog, semnul întrebării, semnul exclamării, cratima, punctul şi virgula, linia de pauză;
  • semne ortografice: cratima, punctul; - valori expresive ale nivelurilor limbii
  • elemente de limbă şi de stil în textul literar; figurile de stil, versificaţia;
  • categorii morfologice specifice părţilor de vorbire (conform programelor şcolare pentru clasele a V-a - a VIII-a): părţile de vorbire flexibile (verbul, substantivul, articolul, pronumele, numeralul, adjectivul) şi neflexibile (adverbul, prepoziţia, conjuncţia, interjecţia);
  • relaţii şi funcţii sintactice;
  • elemente de sintaxă a propoziţiei şi a frazei (probleme de acord; funcţii sintactice; tipuri de propoziţii principale şi subordonatele indicate de programa şcolară; propoziția regentă, elementul regent, cuvintele și construcțiile incidente; relaţii sintactice; topică şi punctuaţie;
  • valori stilistice ale folosirii acestora în textul dat);
  • identificarea valorilor etice şi culturale într-un text, cu exprimarea impresiilor şi preferinţelor
  • elemente etice şi culturale în texte literare şi nonliterare şi exprimarea propriei atitudini faţă de acestea;
  • Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje scrise, în diferite contexte de realizare, cu scopuri diverse
  • redactarea diverselor texte, cu scopuri şi destinaţii diverse,adaptându-le la situaţia de comunicare concretă - elemente de redactare a unor compuneri pe o anumită temă/urmărind un plan dat sau conceput de elev;
  • părţile componente ale unei compuneri;
  • organizarea planului unei compuneri pe o temă dată;
  • structurarea detaliilor în jurul ideii principale; dispunerea în pagină a diverselor texte; scrierea îngrijită, lizibilă şi corectă;
  • redactarea unor texte reflexive şi imaginative (compuneri care presupun exprimarea propriilor sentimente cu ocazia unui eveniment personal, social sau cultural; evidenţierea unor trăsături ale unui obiect (peisaj, operă de artă, persoană)
  • într-o descriere; - redactarea unor scurte naraţiuni; continuarea unor dialoguri; redactarea unor texte argumentative (susținerea preferințelor și a opiniilor);
  • redactarea unor compuneri având ca suport texte literare studiate sau la prima vedere – rezumat, caracterizare de personaj; - motivarea apartenenţei unui text studiat sau la prima vedere la o specie literară sau la un gen literar;
  • întețelegerea unui text la prima vedere: aprecieri personale referitoare la fragmente din textele studiate sau la prima vedere;
  •  utilizarea în redactarea unui text propriu a cunoştinţelor de lexic şi de morfosintaxă, folosind adecvat semnele ortografice şi de punctuaţie - elemente de lexic studiate în clasele V - VIII;
  • aplicarea corectă a cunoştinţelor de morfosintaxă în exprimarea scrisă; - folosirea corectă a semnelor de punctuaţie la nivelul propoziţiei şi al frazei (coordonare, subordonare, incidenţă);
  • enunţul, fraza, părţi de propoziţie şi propoziţii studiate (predicatul şi propoziţia subordonată predicativă, subiectul şi propoziţia subordonată subiectivă; atributul şi propoziţia subordonată atributivă;
  • complementul direct şi propoziţia subordonată completivă directă; complementul indirect şi propoziţia subordonată completivă indirectă;
  • complementele circumstanţiale şi propoziţiile subordonate circumstanţiale corespunzătoare (de loc, de timp, de mod, de cauză, de scop);
  • propoziția subordonată circumstanțială condițională, concesivă, consecutivă; expansiunea şi contragerea. 

Cum au fost subiectele la Limba și Literatura Română de anul trecut 

La Evaluarea Națională de anul trecut, elevilor le-au picat următoarele subiecte: Literatură - genul epic, iar la partea de gramatică - propoziția subordonată subiectivă. De asemenea, elevilor li s-au dat un text jurnalistic la prima vedere, în baza căruia unde au fost nevoiți să rezolve mai multe cerințe. Ultimul subiect la Evaluarea Națională 2018 a fost relatarea unei întâmplări petrecute într-o cetate.

Ce este Evaluarea Națională

Evaluarea Națională pentru elevii clasei a VIII-a reprezintă modalitatea de evaluare externă sumativă a competențelor dobândite pe parcursul învățământului gimnazial. Examenul se desfașoară, anual, într-o singură sesiune. Atât candidații proveniți din învățământul de stat, cât și cei din învățământul particular au dreptul sa susțină examenul fără taxă. Media obținută la EN VIII este un criteriu esențial pentru admiterea în învățământul liceal.

Coordonarea la nivel național a proiectării, organizării și desfășurării EN VIII, precum și valorificarea rezultatelor acestora sunt asigurate de Ministerul Educației prin Centrul Național de Evaluare și Examinare (CNEE). Coordonarea la nivel județean/al municipiului București a organizării EN VIII, precum și valorificarea rezultatelor acestora sunt asigurate de către inspectoratele școlare județene.

Înscrierea candidaţilor

La Evaluarea Naţională 2019 se pot înscrie absolvenţii clasei a VIII-a din seria curentă, dar și din seriile anterioare, care nu au participat la examene naționale - examen de capacitate, teste naționale, teze cu subiect unic sau evaluare națională.

La Evaluarea Naţională se pot înscrie şi absolvenţi din seriile anterioare, care nu au participat în nici o sesiune la unul din examenele naţionale: examenul de capacitate, testele naţionale, tezele cu subiect unic sau evaluare naţională.

Candidaţii din promoţiile de până în 1998 inclusiv nu participă la Evaluarea Națională, întrucât pot solicita echivalarea examenului de capacitate, în conformitate cu ordinul ministrului educaţiei naţionale nr. 4701/2000, publicat în Monitorul Oficial al României nr. 37/2001, Partea I.

Elevii români care au studiat în străinătate se pot înscrie la Evaluarea Naţionalănumai după echivalarea studiilor şi promovarea examenelor de diferenţă stabilite de MECTS, prin Centrul Naţional pentru Recunoaşterea şi Echivalarea Diplomelor.

 

Înscrierea candidaţilor pentru Evaluarea Naţională se face la secretariatele unităţilor de învăţământ pe care aceştia le-au absolvit, numai în perioada prevăzută în calendarul examenului, după cum urmează:

  • pentru candidaţii din seria curentă, înscrierea se face de către secretarii unităţilor de învăţământ, în conformitate cu evidenţele din şcoli
  • pentru candidaţii din anii precedenţi, înscrierea se face de către secretariatul unităţii de învăţământ pe care candidaţii au absolvit-o, pe baza actelor prezentate de aceştia (certificat de naştere şi, după caz, de căsătorie, un act de identitate, foaia matricolă, adeverinţă din care să reiasă anul absolvirii şi faptul că nu a participat la alte examene naţionale.
  • pentru candidaţii din seriile anterioare, în situaţia schimbării domiciliului în altă localitate, candidaţii se pot înscrie pentru a susţine Evaluarea Naţională la o unitate de învăţământ, stabilită de comisia judeţeană din judeţul în care se află noul domiciliu al candidatului.

Evaluare Națională 2019, la clasa 8. Regulile examenului

Pe tot parcursul desfășurării examenului Evaluare Naționale, comisiile județene/Comisia municipiului București asigură dotarea cu camere funcționale de supraveghere video și audio a sălilor de clasă din unitățile de învățământ/centrele de examen în care se desfășoară probele pentru evaluarea națională 

Dacă se constată existența unor nereguli, fraude sau tentative de fraudă, comisia din unitatea de învățământ ia măsurile care se impun: acordarea notei 1 (unu) pentru fraudă sau tentativă de fraudă.

Ce e interzis la Evaluarea Națională 2019

  • La examenul de Evaluare Națională 2019, li se interzice candidaților să introducă în sălile de examen ghiozdane, rucsacuri, sacoșe, poșete și altele asemenea. Altfel nu intră în examen.
  • Li se interzice candidaților la evaluarea națională să aibă, în sălile de examen, asupra lor, în obiectele de îmbrăcăminte sau încălțăminte, în penare și altele asemenea ori în băncile în care sunt așezați în sălile de examen, orice fel de lucrări: manuale, cărți, dicționare, culegeri, formulare, memoratoare, notițe, însemnări, rezumate, ciorne sau lucrări ale altor candidați
  • Li se interzice candidaților să aibă, în sălile de examen în băncile în care sunt așezați în sălile de examen, telefoane mobile, căști audio, precum și orice mijloc electronic de calcul sau de comunicare/care permite conectarea la internet/la rețele de socializare
  • Li se interzice candidaților să comunice între ei sau cu exteriorul, să copieze, să transmită materiale care permit copiatul sau să schimbe între ei foi din lucrare, ciorne, notițe sau alte materiale
  • Candidații eliminați de la o probă pentru fraudă sau tentativă de fraudă primesc nota 1 (unu) pe lucrarea scrisă.
  • Înainte de începerea probelor, asistenții prezintă candidaților prevederile metodologice legate de organizarea și desfășurarea corectă a evaluării naționale și prevederile alin. și le solicită să predea toate eventualele materiale și obiecte care, potrivit reglementărilor în vigoare, sunt interzise în sala de examen

Elevii se aşează câte unul în bancă, în ordine alfabetică, conform listelor afişate.

Fiecare elev primeşte o coală de hârtie tipizată, pe care îşi scrie cu majuscule numele, prenumele tatălui, toate prenumele personale, în ordinea în care sunt trecute în actul de identitate şi completează lizibil celelalte date de pe colţul ce urmează a fi lipit.

Colţul colii tipizate este lipit, după distribuirea subiectelor în săli, numai după ce asistenţii din săli au verificat completarea corectă a tuturor datelor prevăzute şi după ce aceştia semnează în interiorul porţiunii care urmează a fi sigilată.

Colţurile lucrărilor sunt lipite numai după ce elevii au început să scrie pe foaie rezolvarea subiectelor.

După primirea variantei de subiect extrase de Comisia Naţională, se multiplică subiectele în număr egal cu numărul elevilor, urmând ca acestea să fie distribuite în săli.

Durata fiecărei probe scrise este de 120 de minute din momentul primirii subiectelor de către fiecare elev.

Elevii care nu se află în sală în momentul distribuirii subiectelor pierd dreptul de a mai susţine Evaluarea Naţională în sesiunea respectivă.

Pentru elaborarea lucrării scrise, elevii folosesc numai cerneală sau pastă de culoare albastră, iar pentru executarea schemelor şi a desenelor folosesc numai creion negru.

Evaluare Națională 2019 - Programa școlară la Limba Română

Programa pentru evaluarea naţională de la finalul clasei a VIII-a la disciplina Limba şi Literatura Română vizează evaluarea competenţelor elevilor de receptare a mesajului scris, din texte literare şi nonliterare, în scopuri diverse, de exprimare scrisă și de utilizare corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje scrise.

Competențele de evaluat la Limba și Literatura Română vizează următoarele

  • înțelegerea unui text literar sau nonliterar, pornind de la cerinţe date dovedirea înțelegerii unui text literar sau nonliterar, pornind de la cerințe date
  • idei principale, idei secundare; ordinea logică şi temporală a ideilor/ a întâmplărilor dintr-un text;
  • moduri de expunere (naraţiune, descriere, dialog);
  • structuri în textele epice (logica acţiunii, timp, spaţiu, modalităţi de caracterizare a personajelor, relaţiile dintre personaje, naratorul) şi lirice (concordanţa dintre forma grafică a poeziei şi ideea transmisă de aceasta, eul liric);
  • subiectul operei literare, momentele subiectului;
  • procedee de expresivitate artistică în textele studiate (figuri de stil: personificarea, alegoria, repetiţia fonetică/ aliteraţia, metafora, hiperbola, epitetul, comparaţia, repetiţia, enumeraţia, antiteză);
  • sensul propriu şi sensul figurat al unor cuvinte într-un context dat; - elemente de versificaţie (măsura, rima, piciorul metric, ritmul, versul, strofa);
  • trăsăturile specifice genului epic, liric și dramatic în opere literare studiate sau în texte la prima vedere;
  • trăsături ale speciilor literare: schiţa, basmul popular, pastelul, fabula, nuvela, romanul, doina populară, balada populară;
  • texte literare (populare şi culte – aparţinând diverselor genuri şi specii); texte nonliterare;
  • sesizarea corectitudinii şi a valorii expresive a categoriilor morfosintactice, a mijloacelor de îmbogăţire a vocabularului şi a categoriilor semantice studiate, a ortografiei şi punctuaţiei
  • arhaisme, regionalisme şi neologisme; cuvinte derivate, compuse sau obţinute prin schimbarea valorii gramaticale/conversiune;
  • categorii semantice studiate: sinonime, antonime, omonime, cuvinte polisemantice; construcţii pleonastice; sensurile cuvintelor în contexte diferite;
  • mijloacele interne de îmbogăţire a vocabularului (derivarea, compunerea, schimbarea valorii gramaticale/conversiunea), familia de cuvinte; mijloacele externe de îmbogăţire a vocabularului;
  • ortografierea diftongilor, a triftongilor şi a vocalelor în hiat;
  • despărţirea cuvintelor în silabe;
  • semne de punctuație: punctul, virgula, două puncte, ghilimelele, linia de dialog, semnul întrebării, semnul exclamării, cratima, punctul şi virgula, linia de pauză;
  • semne ortografice: cratima, punctul; - valori expresive ale nivelurilor limbii
  • elemente de limbă şi de stil în textul literar; figurile de stil, versificaţia;
  • categorii morfologice specifice părţilor de vorbire (conform programelor şcolare pentru clasele a V-a - a VIII-a): părţile de vorbire flexibile (verbul, substantivul, articolul, pronumele, numeralul, adjectivul) şi neflexibile (adverbul, prepoziţia, conjuncţia, interjecţia);
  • relaţii şi funcţii sintactice;
  • elemente de sintaxă a propoziţiei şi a frazei (probleme de acord; funcţii sintactice; tipuri de propoziţii principale şi subordonatele indicate de programa şcolară; propoziția regentă, elementul regent, cuvintele și construcțiile incidente; relaţii sintactice; topică şi punctuaţie;
  • valori stilistice ale folosirii acestora în textul dat);
  • identificarea valorilor etice şi culturale într-un text, cu exprimarea impresiilor şi preferinţelor
  • elemente etice şi culturale în texte literare şi nonliterare şi exprimarea propriei atitudini faţă de acestea;
  • Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje scrise, în diferite contexte de realizare, cu scopuri diverse
  • redactarea diverselor texte, cu scopuri şi destinaţii diverse,adaptându-le la situaţia de comunicare concretă - elemente de redactare a unor compuneri pe o anumită temă/urmărind un plan dat sau conceput de elev;
  • părţile componente ale unei compuneri;
  • organizarea planului unei compuneri pe o temă dată;
  • structurarea detaliilor în jurul ideii principale; dispunerea în pagină a diverselor texte; scrierea îngrijită, lizibilă şi corectă;
  • redactarea unor texte reflexive şi imaginative (compuneri care presupun exprimarea propriilor sentimente cu ocazia unui eveniment personal, social sau cultural; evidenţierea unor trăsături ale unui obiect (peisaj, operă de artă, persoană)
  • într-o descriere; - redactarea unor scurte naraţiuni; continuarea unor dialoguri; redactarea unor texte argumentative (susținerea preferințelor și a opiniilor);
  • redactarea unor compuneri având ca suport texte literare studiate sau la prima vedere – rezumat, caracterizare de personaj; - motivarea apartenenţei unui text studiat sau la prima vedere la o specie literară sau la un gen literar;
  • întețelegerea unui text la prima vedere: aprecieri personale referitoare la fragmente din textele studiate sau la prima vedere;
  •  utilizarea în redactarea unui text propriu a cunoştinţelor de lexic şi de morfosintaxă, folosind adecvat semnele ortografice şi de punctuaţie - elemente de lexic studiate în clasele V - VIII;
  • aplicarea corectă a cunoştinţelor de morfosintaxă în exprimarea scrisă; - folosirea corectă a semnelor de punctuaţie la nivelul propoziţiei şi al frazei (coordonare, subordonare, incidenţă);
  • enunţul, fraza, părţi de propoziţie şi propoziţii studiate (predicatul şi propoziţia subordonată predicativă, subiectul şi propoziţia subordonată subiectivă; atributul şi propoziţia subordonată atributivă;
  • complementul direct şi propoziţia subordonată completivă directă; complementul indirect şi propoziţia subordonată completivă indirectă;
  • complementele circumstanţiale şi propoziţiile subordonate circumstanţiale corespunzătoare (de loc, de timp, de mod, de cauză, de scop);
  • propoziția subordonată circumstanțială condițională, concesivă, consecutivă; expansiunea şi contragerea. 

La Evaluarea Națională de anul trecut, elevilor le-au picat următoarele subiecte:La limba și literatura română- genul epic, iar la partea de gramatică - propoziția subordonată subiectivă. De asemenea, elevilor li s-au dat un text jurnalistic la prima vedere, în baza căruia unde au fost nevoiți să rezolve mai multe cerințe. Ultimul subiect la Evaluarea Națională 2018 a fost relatarea unei întâmplări petrecute într-o cetate. 


loading...
Comenteaza // Vezi comentarii
Daca ti-a placut articolul, urmareste RomaniaTV.NET pe   facebook facebook sau  twitter twitter.
1
EUR
4.7340
RON
16 Jul
noapte 15 °
zi 30 °
Ultimele joburi adaugate
24 H