EDU.RO SUBIECTE ISTORIE BAC 2026. Elevii au la dispoziție trei ore pentru rezolvarea cerințelor. Cine nu ajunge la timp, poate da examen de la ora 13.00!

EDU.RO SUBIECTE ISTORIE BAC 2026. Candidații au început să iasă din sălile de examen, iar primele informații apărute în mediul online arată că, la proba de Istorie, elevii au avut la Subiectul I un text despre Alexandru Ioan Cuza, la Subiectul al II-lea un text referitor la domnitorii români, iar la Subiectul al III-lea au avut de redactat un eseu despre comunismul la mijlocul secolului al XX-lea.

UPDATE: „La subiectul 1, statul român modern. La subiectul doi, întemeierea, consolidarea și constituirea Moldovei și la subiectul trei, România comunistă din a doua jumătate a secolului XX. La ultimul subpunct de la subiectul trei a fost Constituția din 1991, la penultimul subpunct a fost prezentarea a două acțiuni care au implicat o practică politică. La celelalte nu mai știu”, a spus un elev pentru Libertatea.ro după ce a ieșit din examen.
Mai mulți candidați care au susținut proba la Colegiul Național „HCC” din Alba Iulia au transmis că subiectele au fost ușoare, atât la Matematică cât și la Istorie.

„A fost foarte ușor, a fost pe placul meu, a conținut lecțiile despre comunism în principal, ceea ce am învățat eu cel mai bine. Mă aștept la 9 – 9,50”, a spus una dintre candidatele care au susținut proba la Istorie. „A fost ușor, comunismul, a doua jumătate a secolului XX. Eu sper la un 9”, a spus o altă candidată.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Alte articole

Un tânăr român a anunțat că vrea să renunțe la Norvegia pentru Iași. Mesajul său a devenit viral. Ce sfaturi a primit

La ce facultate poți intra doar cu media de la BAC și fără să dai examen de admitere în 2026

Proba de Istorie îi vizează exclusiv pe absolvenții de liceu de la filiera teoretică – profil umanist și de la filiera vocațională – profil pedagogic.

EDU.RO SUBIECTE ISTORIE BAC 2026. Absolvenții de liceu susțin miercuri, 1 iulie, proba scrisă la disciplina obligatorie în funcție de profil și specializare. Inițial, proba era programată pentru ziua de marți, 30 iunie, însă a fost reprogramată, prin ordin de ministru, din cauza codului roșu de caniculă emis de meteorologii ANM.

”S-a avut în vedere cu prioritate protejarea sănătății elevilor, a profesorilor și a întregului personal implicat în organizarea examenului, precum și pentru asigurarea unor condiții mai bune de examinare, în contextul dat.

Pentru a limita impactul asupra desfășurării examenului și asupra planurilor absolvenților, toate celelalte date prevăzute în calendarul examenului național de Bacalaureat rămân nemodificate. Măsura adoptată are caracter punctual și vizează exclusiv proba scrisă la matematică/istorie.”, transmit reprezentanții Ministerului Educației într-un comunicat de presă.

EDU.RO  SUBIECTE ISTORIE BAC 2026. Modele de subiecte și bareme de corectare

Elevii care vor susține marți proba scrisă la istorie vor avea de rezolvat trei subiecte, fiecare valorând câte 30 de puncte, la care se adaugă 10 puncte din oficiu. Aceștia vor avea la disponziție trei ore pentru rezolvarea cerințelor.

Pentru a se obișnui cu structura examenului și tipurile de cerințe care pot apărea la testare, elevii au la dispoziție modelele de subiecte publicate de Ministerul Educației. Rezultatele inițiale vor fi afișate pe 7 iulie.

EDU.RO Modele de subiecte la Istorie pentru Bac 2026

Subiectul I (30 de puncte)

Citiţi, cu atenţie, sursele de mai jos:

A. „La sfârșitul anului 1916 și începutul lui 1917, România se afla într-o situație gravă deoarece la consecințele […] unei campanii dezastruoase se adăugau marile dificultăți din relațiile cu Rusia, cel mai important aliat al României în acel moment. […] O primă problemă […] a fost aceea a comandamentului […], rușii cerând regelui Ferdinand să admită ca marele cartier general* român să se integreze cartierului general rus din România, comandat de generalul Vladimir V. Zaharov. […] Potrivit Constituției, regele era comandantul suprem al armatei și nu putea ceda această prerogativă unui general rus, căruia urma să-i fie subordonat. […]

Pe de altă parte, în timp de război, potrivit prevederilor legii stării de asediu, marele cartier general avea dreptul de a dispune în chestiuni de administrație peste miniștri […]. Prin urmare, desființarea acestui organism și înlocuirea lui cu o structură străină puneau autoritățile românești în subordinea acesteia. […] Pentru luarea unei decizii s-a deplasat la […] sediul marelui cartier general român și prim-ministrul Ion I. C. Brătianu care a respins ferm propunerea rusă. Ca să tranșeze disputa, regele Ferdinand a trimis o telegramă lui Nicolae al II-lea în care solicita păstrarea individualității armatei române. Țarul și-a dat acordul.”

(P. Otu, România în Primul Război Mondial, Beligeranța, 1916-1917)

*marele cartier general – organism care asigură conducerea armatei în situație de război

B. „Situația deosebită din Moldova și insistențele părții ruse au generat reacții din partea Misiunii Militare Franceze și a guvernului român. Generalul Berthelot, asupra căruia se exercitau presiuni pentru a accepta transferul trupelor române și a propriei Misiuni Militare peste Prut, a trimis la sfârșitul lunii decembrie 1916 o telegramă la Paris, care a atras atenția autorităților franceze asupra planurilor rusești. Prin urmare, Franța a devenit mult mai atentă, ea neputând accepta dizolvarea propriei Misiuni Militare. […] Tot în scopul reglării raporturilor româno-ruse, prim-ministrul Ion I. C. Brătianu […] a participat, în […] 1917, la Conferința interaliată de la Petrograd. […] Prim-ministrul […] a avut numeroase întâlniri cu diferite personalități politice și militare, primind asigurări că Aliații își vor îndeplini angajamentele asumate. Rezistența regelui Ferdinand, acțiunile guvernului în frunte cu Ion I. C. Brătianu, ajutorul acordat de Misiunea Militară Franceză […] i-au determinat pe ruși să renunțe la pretențiile de a transfera armata română dincolo de Nistru.”

Citește și EDU.RO SUBIECTE ROMÂNĂ BAC 2026. Cum se lua 10 la prima probă a Bacalaureatului

(P. Otu, România în Primul Război Mondial, Beligeranța, 1916-1917)

Pornind de la aceste surse, răspundeţi la următoarele cerinţe:

Numiţi un spațiu istoric precizat în sursa A. – 2 puncte

Precizaţi, din sursa B, o informație referitoare la Misiunea Militară Franceză. – 2 puncte

Menţionaţi doi conducători politici la care se referă atât sursa A, cât și sursa B. – 6 puncte

Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei care susţine că prim-ministrul român participă la Conferința interaliată din anul 1917. – 3 puncte

Scrieţi o relaţie cauză-efect stabilită între două informaţii selectate din sursa A, precizând rolul fiecăreia dintre aceste informaţii (cauză, respectiv efect). – 7 puncte

Prezentaţi două fapte istorice referitoare la statul român, desfășurate în perioada 1918-1923. – 6 puncte

Menţionaţi o asemănare între două acțiuni prin care România participă la relațiile internaționale din a doua jumătate a secolului al XIX-lea. – 4 puncte

Subiectul al II-lea (30 de puncte)

Citiți, cu atenție, sursa de mai jos:

„În vara și toamna anului 1945, Partidul Comunist s-a consolidat, pe măsură ce lupta politică s-a intensificat. Liderii comuniști și-au îndreptat atenția spre crearea unui partid disciplinat, iar la 16 octombrie 1945, au organizat prima conferință națională a partidului. Delegații au ales un Comitet Central și un Birou Politic, alcătuite din Gheorghiu-Dej ca secretar general alături de Ana Pauker și Teohari Georgescu, ministrul de interne, ca secretari. […]

La jumătatea lunii octombrie 1946, guvernul a stabilit […] ca alegerile să aibă loc la 19 noiembrie […]. Atât Blocul Partidelor Democratice, dominat de comuniști, cât și național-țărăniștii, care se aflau în fruntea opoziției, au considerat alegerile bătălia decisivă în lupta pentru putere. Partidul Comunist încredințase Ministerului de Interne condus de comuniști misiunea organizării alegerilor. Un uriaș aparat administrativ a fost mobilizat de comuniști pentru a-i promova pe candidații Blocului și a împiedica opoziția să desfășoare o campanie eficientă. […] Alegerile din 19 noiembrie 1946 au avut loc într-o atmosferă de tensiune maximă. Guvernul urma să anunțe rezultatele în ziua următoare […], dar a existat o întârziere de 48 de ore. Acestea indicau o victorie covârșitoare a Blocului Partidelor Democratice cu circa 70% din voturi […] însă dovezile descoperite după 1989 arată că a fost exact invers și că național-țărăniștii obținuseră o victorie răsunătoare. Se pare că, atunci când au conștientizat proporțiile înfrângerii lor […], liderii comuniști au suspendat raportarea numărătorilor și le-au transmis instrucțiuni tuturor prefecților să «revizuiască» cifrele în sensul unei victorii a Blocului Partidelor Democratice. […]

Noul guvern, care își preluase atribuțiile la 1 decembrie 1946, cu P. Groza din nou prim-ministru, era dominat de comuniști. Guvernul se confrunta cu sarcini descurajante. Una dintre cele mai presante era refacerea după război, deoarece agricultura, industria și întreaga infrastructură economică suferiseră daune majore. […] Despăgubirile de război, care includeau alimente, materii prime de tot felul și confiscări sovietice de echipament industrial, au secătuit țara de resurse. Guvernul sovietic era de asemenea hotărât să monopolizeze producția internă și comerțul extern românesc […].”

(K. Hitchins, Scurtă istorie a României)

Pornind de la această sursă, răspundeți la următoarele cerințe:

Numiți prim-ministrul României, precizat în sursa dată. – 2 puncte
Precizați secolul în care se desfășoară evenimentele prezentate în sursa dată. – 2 puncte
Menționați formațiunea politică și o acțiune desfășurată pentru organizarea acesteia în 1945, la care se referă sursa dată. – 6 puncte
Menționați, din sursa dată, două informații referitoare la situația economică a României. – 6 puncte
Formulați, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la alegerile din 1946, susținându-l cu două informații selectate din sursă. – 10 puncte
Argumentați, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia regimul politic din România se consolidează în perioada stalinismului prin acțiuni desfășurate în politica internă. (Se punctează prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea și concluzia.) – 4 puncte

Subiectul al III-lea (30 de puncte)

Elaboraţi, în aproximativ două pagini, un eseu despre spațiul românesc în secolele al XIV-lea – al XV-lea, având în vedere:

precizarea unui conflict militar la care participă românii din sudul Carpaților în secolul al XIV-lea și menționarea a două aspecte cu privire la acesta;
menţionarea a două acțiuni politice referitoare la spațiul românesc din estul Carpaților în secolul al XIV-lea;
prezentarea unui fapt istoric la care participă românii în prima jumătate a secolului al XV-lea;
formularea unui punct de vedere referitor la acțiunile diplomatice desfășurate de români în a doua jumătate a secolului al XV-lea şi susţinerea acestuia printr-un argument istoric.

Notă!

Se punctează şi utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea prezentării, evidenţierea relaţiei cauză-efect, elaborarea argumentului istoric (prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia), respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice şi încadrarea eseului în limita de spaţiu precizată.

EDU.RO Barem de corectare subiecte la Istorie Bac 2026

Ministerul Educației publică zilnic, în ziua fiecărei probe scrise, varianta oficială a subiectelor și baremele de evaluare și de notare, la ora 15:00, pe platforma subiecte.edu.ro, site-ul oficial dedicat examenelor naționale. Subiectele sunt postate separat pentru fiecare filieră și profil (teoretic – uman și real, tehnologic, vocațional – pedagogic), precum și pentru elevii care au urmat studiile liceale într-o limbă a minorităților naționale, care susțin proba în limba maternă.

Calendar Bacalaureat 2026 

2-4 iunie 2026 – Înscrierea candidaților la prima sesiune de examen
4 iunie 2026 – Încheierea cursurilor pentru elevii claselor a XII-a/a XIII-a
8-10 iunie 2026 – Evaluarea competențelor lingvistice de comunicare orală în limba română – proba A
10-11 iunie 2026 – Evaluarea competențelor lingvistice de comunicare orală în limba maternă – proba B
11-12 iunie 2026 – Evaluarea competențelor lingvistice într-o limbă de circulație internațională — proba C
15-17 iunie 2026 – Evaluarea competențelor digitale – proba D
29 iunie 2026 – Limba și literatura română – proba E.a) – probă scrisă
30 iunie 2026 – Proba obligatorie a profilului – proba E.c) – probă scrisă
2 iulie 2026 – Proba la alegere a profilului și specializării – proba E.d) – probă scrisă
3 iulie 2026 – Limba și literatura maternă – proba E.b) – probă scrisă
7 iulie 2026 – Afișarea rezultatelor inițiale la probele scrise (până la ora 12:00), vizualizarea lucrărilor scrise și depunerea contestațiilor (în intervalul orar 14:00-18:00)
8-9 iulie 2026 – Vizualizarea lucrărilor scrise și depunerea contestațiilor
9-10 iulie 2026 – Soluționarea contestațiilor
13 iulie 2026 – Afișarea rezultatelor finale

Comunicarea rezultatelor obținute la examenul național de bacalaureat se face în mod anonim, pe baza codurilor individuale care înlocuiesc numele și prenumele candidaților și care au fost distribuite candidaților, pe bază de semnătură de primire, la prima probă susținută de aceștia.

”Pentru comunicarea notelor obținute la examenul național de bacalaureat, înainte de etapa de depunere și soluționare a contestațiilor, comisiile din unitățile de învățământ/centrele de examen tipăresc lista rezultatelor examenului de bacalaureat care cuprinde: codul candidatului, unitatea de învățământ de proveniență, județul, promoția, forma de învățământ absolvită, specializarea, notele obținute la fiecare probă scrisă, media sau mențiunile „reușit”/„respins”/„neprezentat”/„eliminat din examen”, după caz” se arată în ordinul dat de minister.

La fel ca și anul trecut, elevii care susțin examenul de bacalaureat pot solicita vizualizarea lucrării imediat după afișarea rezultatelor inițiale, înainte de a depune contestațiile.

”Candidatul poate solicita vizualizarea lucrării/lucrărilor proprii după afișarea rezultatelor inițiale, în conformitate cu prevederile procedurii stabilite de către Comisia Națională de Bacalaureat. La vizualizarea lucrării/lucrărilor, candidatul minor trebuie să fie însoțit obligatoriu de un părinte/reprezentant legal”, se mai arată în ordinul de ministru.

Citește și Fiul unei profesoare românce a obținut cea mai mare notă din Barcelona la Bacalaureat: „Pregătirea pentru examen a meritat”