EDU.RO SUBIECTE ROMÂNĂ EVALUARE NAŢIONALĂ 2026. Ce au avut elevii de rezolvat

UPDATE  Subiectele primite de elevii de clasa a VIII-a la proba scrisă de la Limba și literatura română (Evaluarea Națională 2026) au avut două texte suport: Veronica D. Niculescu – Mesteceni de hârtie și al doilea din Carmen Strungaru – Agutoki. Impresii de călătorie în Papua Noua Guinee. Pe baza acestor texte, elevii au avut de rezolvat mai multe cerințe. La subiectul al II-lea, candidații au avut de scris, în 100-150 de cuvinte, rezumatul primului text, potrivit edupedu.ro. Subiectele au fost sub formă de broșură cu 10 pagini. Broșurile au fost împărțite după ora 9:00, iar proba ține până la ora 11:00, elevii cu cerințe speciale putând să lucreze până la ora 12:00. Mai multe detalii AICI.

EDU.RO SUBIECTE ROMÂNĂ EVALUARE NAŢIONALĂ 2026. Evaluarea Națională 2026 la clasa a VIII-a începe pe 22 iunie, cu proba scrisă la Limba și literatura română. În pregătirea examenului, elevii au la dispoziție modelul oficial de subiecte publicat de Ministerul Educației, care arată structura probei și tipurile de cerințe care pot apărea la examen.

Potrivit calendarului oficial, absolvenții clasei a VIII-a vor susține proba scrisă la limba și literatura română pe 22 iunie 2026.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Primele rezultate vor fi afișate pe 1 iulie, iar rezultatele finale, după contestații, pe 8 iulie.

Alte articole

Examenul de Evaluare Națională ar putea fi eliminat. În ce condiții s-ar face admiterea la liceu

Repartizare computerizată 2026 EDU.ro. Rezultate Admitere liceu 2026, în funcţie de medii şi opţiuni. Cum se face înmatricularea

EDU.RO SUBIECTE ROMÂNĂ EVALUARE NAŢIONALĂ 2026. Modelul publicat de Ministerul Educației arată că proba este alcătuită din două subiecte și valorează 90 de puncte, la care se adaugă 10 puncte din oficiu. Timpul de lucru este de două ore.

Subiectul I. Exerciții pe baza a două texte

Primul subiect valorează 70 de puncte și pornește de la două texte-suport, unul literar și unul nonliterar. În modelul pentru anul școlar 2025-2026, elevii primesc un fragment din „Dansul ursului”, de Ion D. Sîrbu, și un interviu cu scriitoarea Ioana Pârvulescu.

Pe baza acestora, elevii trebuie să răspundă la întrebări care verifică dacă au înțeles textele. Ei trebuie să găsească informații din text, să aleagă răspunsul corect la unele cerințe, să explice sensul unor cuvinte și expresii și să identifice asemănări între cele două texte.

Unele exerciții cer și răspunsuri mai dezvoltate. De exemplu, elevii trebuie să explice, în 50-100 de cuvinte, de ce întâmplările din copilărie pot deveni o sursă de inspirație pentru scrierea unui text.

Subiectul al II-lea. Caracterizarea unui personaj

La al doilea subiect, elevii trebuie să scrie o compunere în care să prezinte și să descrie un personaj din textul literar. În modelul publicat de Ministerul Educației, cerința este caracterizarea personajului Yolanda.

Elevii trebuie să arate ce trăsături are personajul și să le susțină cu exemple din text. De asemenea, sunt punctate organizarea ideilor, exprimarea clară și respectarea regulilor de scriere.

Baremul de corectare model subiecte Evaluarea Națională 2026 clasa a VIII-a

Calendar Evaluarea Națională 2026 pentru elevii de clasa a VIII-a
22 iunie 2026 – Limba și literatura română, probă scrisă
24 iunie 2026 – Matematică, probă scrisă
26 iunie 2026 – Limba și literatura maternă, probă scrisă
1 iulie 2026 – Afișarea rezultatelor inițiale până la ora 12:00; vizualizarea lucrărilor scrise și depunerea contestațiilor, în intervalul orar 14:00-18:00
2-3 iulie 2026 – Vizualizarea lucrărilor scrise și depunerea contestațiilor
4-7 iulie 2026 – Soluționarea contestațiilor
8 iulie 2026 – Afișarea rezultatelor finale.

Conform ordinului privind organizarea și desfășurarea Evaluării Naționale, repartizarea candidaților pe săli se face în ordine alfabetică, la nivelul centrului de examen.

Interdicții pentru candidați

• Se interzice candidaților să introducă în sălile de examen ghiozdane, rucsacuri, sacoșe, poșete și alte asemenea obiecte, candidații având obligația de a lăsa obiectele menționate în sala de depozitare a obiectelor personale, stabilită de comisia din unitatea de învățământ — centru de examen în acest scop. Candidații care refuză depozitarea acestor obiecte nu sunt primiți în examen.
• De asemenea, candidaților le este interzis să aibă, în sălile de examen, asupra lor, în obiectele de îmbrăcăminte sau încălțăminte, în penare și alte asemenea obiecte ori în băncile în care sunt așezați în sălile de examen, orice fel de lucrări: manuale, cărți, dicționare, culegeri, formulare, memoratoare, notițe, însemnări, rezumate, ciorne sau lucrări ale altor candidați etc. care ar putea fi utilizate pentru rezolvarea subiectelor.
• Candidații nu trebuie să aibă asupra lor, în obiectele de îmbrăcăminte sau încălțăminte, în penare și alte asemenea obiecte sau în băncile în care sunt așezați în sălile de examen, telefoane mobile, căști audio, dispozitive tip IoT, precum și orice mijloc electronic de calcul sau de comunicare care permite conectarea la internet/la rețele de socializare, care ar putea fi utilizate în rezolvarea subiectelor, pentru efectuarea calculelor, pentru comunicare cu alți candidați/asistenți din unitatea/unitățile de învățământ/centrul/centrele de examen sau cu exteriorul.
• Totodată se interzice candidaților să comunice între ei sau cu exteriorul, să copieze, să transmită materiale care permit copiatul sau să schimbe între ei foi din lucrare, ciorne, notițe sau alte materiale care ar putea fi utilizate pentru rezolvarea subiectelor.
• Încălcarea tuturor acestor reguli este considerată fraudă/tentativă de fraudă, iar candidații respectivi sunt eliminați de la proba respectivă, indiferent dacă materialele/obiectele interzise au fost folosite sau nu, indiferent dacă au fost introduse de aceștia ori de alți candidați, de cadre didactice din comisie sau de alte persoane și indiferent dacă ei au primit ori au transmis materiale interzise/ciorne/foi din lucrările scrise etc.
• Candidații eliminați de la o probă pentru fraudă sau tentativă de fraudă primesc nota 1 (unu) pe lucrarea scrisă.

Reguli de examen și de elaborare a lucrărilor scrise

Timpul de două ore destinat rezolvării subiectelor la fiecare probă începe din momentul în care s-a încheiat completarea casetei de identificare din broșura cu subiecte (timpul de lucru pentru completarea casetei de identificare este de 15 minute).

• Elevii primesc subiectele în formă de broșură, putând să solicite și pagini suplimentare, dacă este cazul. Broșura se predă la finalul probei, nu rămâne în posesia elevilor.
• Întrucât pentru itemii obiectivi nu sunt prevăzute spații de rezolvare, elevul rezolvă acești itemi pe ciornă și scrie răspunsul corect în broșură.
• Elevii care doresc să corecteze o greșeală o taie cu o linie orizontală și completează, alături, răspunsul considerat corect.

La proba de Limba și literatura română și la proba de Limba și literatura maternă:

• un răspuns încercuit în cadrul itemilor de tip-grilă poate fi corectat prin tăierea cu o linie orizontală și încercuirea altui răspuns considerat corect. De asemenea, un răspuns care constă în marcarea cu „X” a unei opțiuni poate fi corectat prin tăierea cu o linie orizontală a marcajului „X” și marcarea cu „X” a răspunsului considerat corect;
• sunt permise sublinierile pe text cu creion sau stilou/pix de culoare albastră. În cazul itemilor care vizează sintaxa frazei este permisă delimitarea propozițiilor în frază, fără a se considera semn particular.

La proba de Matematică:

• un răspuns de la Subiectul I sau de la Subiectul al II-lea poate fi corectat prin tăierea cu o linie orizontală și încercuirea altui răspuns considerat corect. În situația în care elevul revine asupra răspunsului selectat/încercuit inițial și consideră ca fiind corectă o altă variantă, aceasta va fi scrisă în rubrica/celula dedicată punctajului atribuit itemului, aflată lângă zona cu cele patru variante de răspuns;
• sunt permise marcajele pe figură și completarea figurilor cu creion sau stilou/pix de culoare albastră. De asemenea, este permisă realizarea unor figuri geometrice (cu creion sau stilou/pix de culoare albastră) în spațiul pus la dispoziție pentru rezolvarea problemelor.

Candidații care doresc să predea lucrările înainte de expirarea timpului maxim prevăzut pentru rezolvarea subiectelor pot părăsi sala de examen cel mai devreme după o oră de la începerea probei scrise, fără a primi subiectele.

• După finalizarea fiecărei probei scrise, lucrările sunt scanate în prezența candidaților, în ordinea primirii acestora și încărcate în platforma dedicată evaluării digitalizate.
• La expirarea celor două ore acordate, candidații predau lucrările în faza în care se află, fiind interzisă depășirea timpului stabilit. Trei candidați rămân în sală până la scanarea ultimei lucrări.

Evaluarea lucrărilor 

Lucrările de la Evaluarea Națională vor fi corectate pe platforma destinată evaluării digitalizate. În procesul de evaluare inițială a lucrărilor scrise și de rezolvare a contestațiilor, după validarea finalizării evaluării de către cei doi profesori evaluatori, în cazul în care diferența dintre notele celor doi evaluatori este mai mică sau egală cu 1 punct, este calculată nota finală ca medie aritmetică având două zecimale a notelor acordate de evaluatori, fără rotunjire, fiind înregistrată în catalogul evaluării naționale.

• În cazul în care diferența dintre notele acordate de cei doi profesori evaluatori este mai mare de 1 punct, lucrarea va fi reevaluată de alți doi profesori evaluatori.
• După validarea finalizării evaluării, nota finală este calculată luând în considerare cele 4 (patru) note. După eliminarea celor două note/valori extreme, nota finală se calculează ca medie aritmetică având două zecimale, fără rotunjire, a celor două note/valori centrale. Media rezultată reprezintă nota finală și este înregistrată în catalogul evaluării naționale.
• În cadrul etapei de soluționare a contestațiilor, după încheierea evaluării lucrărilor, notele acordate după reevaluare sunt comparate cu cele acordate în etapa de evaluare inițială. În situația în care se constată o diferență de notare mai mare de 1 punct, în plus sau în minus, între nota de la evaluarea inițială și cea de la contestații, lucrarea este reevaluată de alți doi profesori evaluatori. Reevaluarea se face respectând cu strictețe baremul de evaluare și notare și toate procedurile de evaluare. Nota acordată de cea de-a doua comisie de contestații este nota finală obținută de candidat.
• Nota obținută în etapa de soluționare a contestațiilor este nota definitivă, indiferent de punctajul obținut, în plus sau în minus, față de nota acordată în etapa de evaluare inițială a lucrării. Această notă nu mai poate fi modificată și reprezintă nota obținută de candidat la proba respectivă.

Candidații care depun contestații completează și semnează o declarație-tip în care se menționează faptul că au luat cunoștință că nota acordată ca urmare a soluționării contestației poate modifica, după caz, nota inițială, prin creștere sau descreștere. În cazul candidatului minor, declarația-tip este semnată și de către părinții acestuia.

Vizualizarea lucrărilor și comunicarea rezultatelor

• Comunicarea rezultatelor obținute la examenul de Evaluare Națională se face anonimizat, utilizându-se codurile individuale care înlocuiesc numele și prenumele candidaților și care au fost distribuite candidaților, pe bază de semnătură de primire, la prima probă susținută de aceștia.
• După afișarea rezultatelor inițiale, candidații majori și părinții candidaților minori pot solicita vizualizarea lucrării/lucrărilor. La vizualizarea lucrărilor, candidatul minor trebuie să fie însoțit obligatoriu de un părinte.

Aproape 15.000 de elevi care erau înscriși la începutul acestui an școlar în clasa a VIII-a nu apar înscriși la Evaluarea Națională care începe luni / Generația 2026 a trecut prin pandemie și 9 miniștri ai Educației, iar acum intră primii în liceul cu programe și manuale noi

Generația care susține Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a de săptămâna viitoare este una dintre cele mai interesante cohorte de elevi din ultimele două decenii. Este generația care a intrat în clasa pregătitoare în septembrie 2017, a traversat integral sistemul de învățământ primar și gimnazial în perioada marilor transformări și crize din educație și care va deveni, din toamna acestui an, prima generație de liceeni care va învăța după noile planuri-cadru, noile programe școlare și noile manuale aflate acum în procedură de elaborare și licitație.

EDU.RO SUBIECTE ROMÂNĂ EVALUARE NAŢIONALĂ 2026. Datele obținute de Edupedu.ro de la Institutul Național de Statistică permit reconstituirea traseului acestei generații pe parcursul celor nouă ani de școală. În septembrie 2017, în clasa pregătitoare erau înscriși 156.170 de copii. Doi ani mai târziu, la începutul anului școlar 2019-2020, aceeași generație număra 176.685 de elevi în clasa a II-a, iar la finalul acelui an școlar 171.723 au fost declarați promovați. Nu este clar de unde au apărut cei 20.000 de elevi în plus, din clasa pregătitoare până într-a II-a, dar au existat atunci declarații care ar fi putut avea un impact semnificativ. Monica Anisie, ministrul Educației și Cercetării, explica în mai 2020, când școlile erau închise, felul în care profesorii ar trebui să nu lase niciun corigent în acel an.

Anul școlar 2019-2020 a fost și momentul în care pandemia a schimbat radical parcursul educațional al acestor copii. Ei sunt prima generație pentru care Evaluarea Națională de la finalul clasei a II-a nu a mai avut loc, examenul fiind anulat în contextul suspendării cursurilor și al trecerii bruște la școala online. În anii care au urmat, acești elevi și-au petrecut o parte semnificativă din clasele a III-a și a IV-a în condiții de predare la distanță, cu acces inegal la tehnologie și cu diferențe majore între școli și comunități.

În 2022, când au ajuns în clasa a IV-a, au susținut prima evaluare națională standardizată din parcursul lor școlar. Raportul național al Centrului Național pentru Politici și Evaluare în Educație a remarcat explicit impactul pandemiei asupra procesului educațional și a evidențiat dificultăți în special în zona competențelor de înțelegere, interpretare și utilizare a informațiilor din texte. A fost primul tablou național al unei generații care își formase competențele fundamentale în condiții excepționale.

La începutul anului școlar actual, 2025-2026, în clasa a VIII-a erau înscriși 162.616 elevi, potrivit datelor INS furnizate la solicitarea Edupedu.ro. Câteva luni mai târziu, la simularea Evaluării Naționale, cifrele Ministerului Educației au confirmat aproape identic dimensiunea generației. La proba de Limba și literatura română au fost încărcate peste 145.200 de lucrări, s-au înregistrat peste 11.800 de absenți, un elev a fost eliminat, iar peste 5.200 de elevi proveneau din unități care nu au organizat simularea. În total, aproximativ 162.200 de elevi, o diferență de numai câteva sute față de efectivul raportat de INS la începutul anului școlar.

Pentru examenul propriu-zis s-au înscris peste 148.000 de absolvenți ai clasei a VIII-a, anunță Ministerul Educației și Cercetării. Raportat la cei 162.616 elevi aflați în evidențele școlare la începutul anului, rezultă că aproximativ 14.600 de elevi, adică aproape 9% din generație, nu se regăsesc printre candidații înscriși la Evaluarea Națională.

Și este vorba despre o înscriere automată pe care, teoretic, secretariatele școlilor o fac pentru toți elevii promovați, absolvenți ai clasei a VIII-a.

Diferența poate include elevi corigenți, repetenți, elevi cu situații școlare neîncheiate, transferați în alte sisteme educaționale sau aflați în alte situații administrative, însă ea oferă și o imagine a dificultăților acumulate pe parcursul gimnaziului.

Dincolo de cifre, generația 2026 marchează și un moment de cotitură în reforma curriculară din România. Elevii care susțin acum Evaluarea Națională sunt prima generație care a parcurs integral curriculumul nou introdus după reforma începută în 2013-2017 pentru învățământul primar și gimnazial. Până acum însă, această reformă s-a oprit la poarta liceului. Generații întregi de elevi au învățat în primar și gimnaziu după programe moderne, centrate pe competențe, pentru ca la intrarea în liceu să fie nevoiți să revină la programe școlare elaborate în urmă cu două decenii.

Citește și Uniformele ar putea reveni în școli din septembrie. Proiectul a ajuns în Parlament

Începând cu anul școlar 2026-2027, situația se schimbă. Generația care intră acum la liceu va fi prima care va studia după noile planuri-cadru de liceu, aflate în curs de aprobare, după noi programe școlare și după manuale noi, aflate în procedură de elaborare. Pentru prima dată după mulți ani, elevii vor avea șansa unui parcurs curricular coerent, de la grădiniță și clasa pregătitoare până la finalul liceului, fără ruptura dintre curriculumul modern din învățământul obligatoriu și conținuturile depășite care au dominat liceul în ultimele două decenii. Asta cel puțin în teorie, pentru că deocamdată manualele sunt în procedură de licitație.

O chestiune importantă este formarea profesorilor – în paralel cu licitația pentru manuale începe și etapa pregătirii profesorilor care vor preda după noul curriculum.

Ministerul Educației a lansat pe 17 iunie 2026 concursul pentru 83 de experți în cadrul proiectului RECRED, printre atribuțiile acestora numărându-se elaborarea ghidurilor metodologice pentru discipline și arii curriculare, dezvoltarea de resurse educaționale deschise, realizarea suporturilor de curs pentru formarea profesorilor și monitorizarea programelor de pregătire profesională destinate implementării noului curriculum liceal.

Proiectul prevede formarea continuă a cadrelor didactice și a formatorilor pentru aplicarea noilor programe școlare. O formare care ar trebui să aibă loc în această vacanță de vară.

Generația care susține acum Evaluarea Națională 2026 a trecut prin școală și printr-o instabilitate politică aproape permanentă la vârful Educației. Din momentul intrării în clasa pregătitoare, în septembrie 2017, și până la finalul clasei a VIII-a, acești elevi au avut 9 miniștri ai Educației: Liviu Pop, Valentin Popa, Ecaterina Andronescu, Monica Anisie, Sorin Cîmpeanu, Ligia Deca, Daniel David, Ilie Bolojan – interimar – și Mihai Dimian.

Practic, în cei 9 ani de școală, generația a avut în medie câte un ministru al Educației pe an, într-un interval în care a traversat pandemia, școala online, evaluări naționale anulate sau reorganizate, schimbări legislative și, acum, trecerea spre liceu pe noile planuri-cadru și noile programe școlare.