In graba, in mare graba, abia reusesc sa imi salut parintii, sa verific ca totul e ok cu ei: tata te mai doare piciorul?, mama ai fost la dentist azi? dar cu radiografia aceea cum este?. Si tot asa. Ma simt vinovata – si astazi – ca nu am timp nici sa iau loc un pic, este deja prea tarziu si avem de ajuns aproape in cealalta parte a orasului. Stiti si voi la fel de bine ca si mine aceste trairi…

In drum spre casa, copila ma intreaba: „Mami, pe mine de ce nu ma duce transportul gradinitei direct acasa, ca pe alti copii, si eu sunt singura care mai sta cateva ore la bunici pana vii tu sa ma iei?”. In acest timp suna telefonul. Tot o problema de serviciu. Nu am cum sa nu raspund, responsabilitatile ard, lucrurile chiar trebuie rezolvate si eu duc in spate o parte dintre ele. „Maria, mai incet, vorbesc la telefon, stii ca nu e politicos sa vorbesti tare”.

Alte Articole

Codin Maticiuc a rămas fără telefon în autobuz! „Cumva ...

Elevii care promovează examenul de Bacalaureat ar putea susține ...

Reguli noi pentru gradația de merit 2024. Vezi calendarul și ...

Ajungem acasa, reusesc sa schitez o conversatie cu sotul meu; subiectele pe care vrem sa le atingem sunt asa de multe si desigur ca nu e timp pentru ele. Trebuie pregatita o cina in graba – ceea ce americanii numesc frugal meal – ca sa ma incadrez in timp, doar doar reusesc sa culc copilul macar azi la o ora mai decenta, ca sa fie odihnita a doua zi, ca asa am citit un articol intr-o revista buna, ca cei mici au nevoie de minim noua ore de somn pe noapte.

Citeste continuarea pe SFATULPARINTILOR. RO.