Educaţie pozitivă: Când disciplina se face cu dragoste
Viitorul poate fi cu crize de nervozitate, lovituri, muscaturi, zgarieturi, capete lovite de podea sau de pereti. “N-as vrea sa am un copil obraznic!” este primul gand pe care il au toti parintii. “Ce vor spune oamenii despre mine?!” sau “Ce sa-i spun eu mamei copilului pe care il loveste copilul meu?!” sunt alte framantari. Apoi vin si “solutiile” oferite de alti parinti “patiti”: “Ii dai una la fund!”, “Il pedepsesti!”, “Il pui la colt!”, “Il ignori cand face obraznicii!”. Cate capete, atatea idei. Pe unele le poti accepta pe altele nu. Cu unele esti tentat sa fii de acord, cu altele esti total impotriva.
Citeşte şi Educaţie pozitivă: Tehnica „Time-out” – pro sau contra?
Continuam astazi seria materialelor despre “educatia pozitiva”, acest concept de parenting in care primordiale sunt nevoile copilului, focusarea nu se face pe “obedienta”, ci pe respect, dragoste si intelegere.