Criză în Cipru: Ministrul de finanţe Michael Sarris a demisionat

Citând surse anonime, Reuters, Bloomberg şi postul de televiziune Sky News anunţă demisia lui Michael Sarris, potrivit Agerpres. Acesta se află marţi la Moscova pentru a discuta cu oficialii ruşi problemele economice cu care se confruntă Ciprul.

Ca o condiţie pentru acordarea unui plan de asistenţă financiară internaţională în valoare de 10 miliarde de euro, miniştrii de finanţe din zona euro au impus statului cipriot să impoziteze cu 9,9% toate depozitele bancare mai mari de 100.000 de euro şi cu 6,7% pe cele inferioare acestei sume. Oficialii ciprioţi doresc ca depozitele bancare mai mici de 20.000 de euro să fie scutite de la plata taxei, celor între 20.000 şi 100.000 de euro ar urma să le fie impusă o taxă de 6,75%, iar pentru cele mai mari de 100.000 de euro taxa va rămâne nemodificată la 9,9%.

Preşedintele Ciprului, Nicos Anastasiades, a declarat pentru publicaţia britanică Guardian că se aşteaptă ca parlamentul să respingă impozitarea depozitelor bancare şi a adăugat că executivul de la Nicosia are propriile sale planuri pentru rezolvarea dificultăţilor cu care se confruntă statul. Anastasiades a explicat că parlamentarii ciprioţi cred că impozitarea depozitelor bancare ‘este injustă şi împotriva intereselor ţării’.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Nicos Anastasiades a solicitat pentru miercuri o reuniune a liderilor partidelor din Cipru, pe fondul informaţiilor că votul privind aprobarea controversatului pachet de asistenţă financiară ar putea fi din nou amânat. La ora 16:00 GMT (18:00 ora României) a început în parlamentul de la Nicosia dezbaterea legislaţiei referitoare la impozitarea depozitelor bancare.

Alte articole

Ce spune CEO-ul eMAG despre posibile noi concedieri: Organizația e pregătită pentru vremurile tulburi

Cântăreaţă de muzică populară moartă la doar 17 ani. Andreea Micu a suferit un AVC înainte de a urca pe scenă

Măsurile cerute Nicosiei de zona euro în schimbul unui ajutor financiar în valoare de 10 miliarde de euro au provocat deja ample proteste în rândul ciprioţilor. După anunţarea impozitării depozitelor bancare, mulţi cetăţeni au încercat să scoată cât mai mulţi bani de la ATM-uri, în timp ce singurele bănci care aveau program sâmbătă au decis să suspende orice tranzacţie.

Jeroen Dijsselbloem, preşedintele grupului miniştrilor de finanţe din zona euro (Eurogrup), a reafirmat marţi că, din cauza mărimii sectorului bancar din Cipru şi a necesităţilor de recapitalizare, era inevitabil să fie cerut ajutorul celor care au depozite.

Analiştii susţin că fără ajutorul internaţional, Ciprul nu va reuşi să evite intrarea în incapacitate de plată. Această evoluţie ar fi subminat promisiunea că ştergerea datoriilor Greciei de anul trecut a fost un eveniment excepţional, dar decizia fără precedent care afectează depozitele bancare din Cipru adaugă o nouă dimensiune radicală crizei.

Principalele bănci cipriote, prezente şi pe piaţa din România, au înregistrat pierderi masive din cauza expunerii la Grecia.

Ţările din zona euro au convenit, sâmbătă, asupra unui pachet de împrumuturi externe de 10 miliarde de euro pentru Cipru, însă fondurile sunt condiţionate de introducerea unei taxe pe depozitele bancare, prin care guvernul de la Nicosia să obţină circa 5,8 miliarde de euro.

Creditorii externi au avansat o taxă de 6,7% pentru conturile cu mai puţin de 100.000 de euro şi 9,9% pentru cele care depăşesc acest nivel, informează Mediafax.

În prezent au loc discuţii pentru modificarea treptelor de taxare, astfel încât să fie protejate în mai mare măsură persoanele cu depozite mici.

„Modul în care Cipru îşi organizează finanţarea contribuţiei este decizia guvernului cipriot”, a declarat luni Steffen Seibert, purtător de cuvânt al cancelarului german, Angela Merkel.