EFECTELE LEGII SALARIZĂRII. Nu se mai fac angajări la stat, urmează evaluări drastice, iar sporurile vor fi micşorate

Pe lângă aceste majorări, care se aplică şi de acum din luna iulie, dar şi de la începutul anului viitor, apar nişte efecte care nu sunt tocmai plăcute, informează România TV. 

Citeşte şi Legea salarizării unitare a intrat în vigoare. Cum se modifică veniturile bugetarilor. GRILE SALARIZARE

Ministrul muncii Lia olguţa Vasilescu spunea că acest fapt, adică blocarea tuturor posturilor în administrarea publică locală şi centrală, până la finalul acestui an, este sigurul efect nebenefic al acestei legi. Şi totuşi, mai sunt câteva prevederi, pe lângă faptul că nu se vor mai face angajări în sistemul bugetar, mai sunt şi nişte criterii de performanţă care trebuiesc respectate şi nişte evaluari dure pe care le vor face şefii instituţiilor pe tot parcursul aplicării legii salariale. 

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

În plus, un alt lucru cu care se vor confrunta bugetarii este limita pe care aceştia şi-o pot acorda la sporuri. Dacă până acum bugetarii puteau beneficia de sporuri mai mari decât salariile, de acum înainte nu se mai poate întâmpla acest lucru. Sporurile vor fi de maxim 30% din salarii la fiecare instituţie, astfel încât sporurile să ajungă la toţi angajaţii instituţiei respective. Cei care până acum aveau sporuri mai mari de 30% din salariu, acestea vor fi aduse cuantumul prevăzute de lege. 

Alte articole

Ilie Bolojan spune că putem pierde 4 miliarde de euro: „Voi cere Parlamentului sesiuni extraordinare la finalul lunii iulie pentru adoptarea legilor din PNRR”

Sorin Grindeanu anunță ce se va întâmpla cu legea salarizării dacă PSD intră la guvernare: ”Vorbim de 700 de milioane de euro”

Legea salarizării unitare a intrat, sâmbătă, în vigoare după ce a fost promulgată miercuri de preşedintele României, Klaus Iohannis.

Legea salarizării prevede o creştere etapizată a salariilor bugetarilor cu 56%, într-un buget de 32 de miliared de lei până în 2020 şi 43 de miliarde până în 2022, potrivit ministrului Muncii.

„Legea este în conformitate cu programul de guvernare aprobat de Parlamentul României şi prevede o creştere etapizată a salariilor bugetarilor cu 56 la sută, pe o anvelopă bugetară de 32 de miliarde de lei până în 2020 şi de 43 de miliarde de lei până în 2022. La baza piramidei salariale, creşterile sunt de peste 100 la sută, ajungând şi la 300 la sută, cum este cazul în apărare, dar scad în vârf, acolo unde unele salarii erau atât de mari încât disproporţia nu putea fi corectată nici măcar la nivelul anului 2022”, declara Lia Olguţa Vasilescu, la momentul adoptării legii.

Citeşte şi Olguţa Vasilescu: Românii cu venituri din activtăţi independente vor putea alege pilonul de pensii la care să cotizeze

 La momentul promulgării, Administraţia Prezidenţială a transmis că preşedintele „susţine necesitatea de creştere a veniturilor salariale, în mod sustenabil, pentru îmbunătăţirea nivelului de trai al românilor. Este evident faptul că România are nevoie de un cadru legislativ care să introducă ordine în sistemul public de salarizare, astfel încât să fie eliminate inechităţile şi disfuncţionalităţile salariale. În acelaşi timp, Preşedintele României susţine necesitatea unei creşteri sustenabile a salarizării în sectorul bugetar, care să asigure motivaţiile adecvate şi performanţele necesare din partea tuturor beneficiarilor”.

Şeful statului a amintit că legea este un proiect asumat, la nivel guvernamental şi parlamentar, de către PSD, ca parte esenţială a programului de guvernare.

Iohannis a atras însă atenţia „că aspectele problematice ale legii se impun a fi corectate de Guvern şi Parlament de-a lungul perioadei de aplicare a legii. Coaliţia aflată la guvernare are obligaţia să se asigure că legea salarizării va produce rezultate conform promisiunilor făcute, fără a genera dezechilibre în economie şi implicaţii negative asupra bugetului public. În acest sens, aplicarea legii trebuie corelată cu angajamentele României din Pactul de Stabilitate şi Creştere, în vederea păstrării deficitului bugetar sub pragul de 3% din PIB”.

„Această lege ar trebui să rezolve problemele salariale existente în sectorul public, fără să creeze altele. Orice ajustări ulterioare, menite să asigure spaţiul bugetar destinat salarizării, trebuie să fie făcute în mod transparent, credibil şi responsabil, fără a fi afectate alte sectoare importante pentru dezvoltarea economiei, respectiv investiţiile şi proiectele de infrastructură asumate la nivel guvernamental’, consideră preşedintele Iohannis.