Șeful Cancelariei premierului, Ionel Dăncă, a prezentat marți, la Palatul Victoria, într-o conferință de presă, care sunt cele 3 scenarii discutate de Guvern, în cadrul Consiliului Național Tripartit, pentru majorarea salariului minim brut pe țară din 2020. Formula finală nu a fost încă stabilită. Guvernul a spus că nu există posibilitatea să scadă salariul în nicio variantă. În cel mai negru scenariu, a zis Ionel Dancă, salariile vor fi înghețate, dar nu vor scădea.
Salariul minim se majorează, dar nu şi pentru cei cu studii superioare. Anunţul premierului Orban
"Apreciem că a fost un dialog constructiv cu consiliul tripartit. Au preluat materialul pus la dispoziţie cu argumente de ordin bugetar, care ţin de obiectivul pe care îl avem, anume creşterea puterii de cumpărare. Am convenit asupra analizării acestui material, astfel încât următoarea şedinţă să aibă loc marţi. Acesta este modul în care lucrăm şi contăm pe punctul lor de vedere pentru luarea unei decizii.
Personal, mi-am luat angajamente clare cu privire la redeschirerea discuţiilor despre legea dialogului social, am discutat despre necesitatea începerii din luna ianuarie a discuţiilor despre salariul minim, pentru îmbunătăţirea formulei de calcul a acestuia pentru anii viitori", a declarat Violeta Alexandru.
Dancă a declarat, marţi, într-o conferinţă de presă, după reuniunea Consiliul Naţional Tripartit pentru Dialog Social, că au fost luate în considerare trei scenarii pentru creşterea salariului minim.
“Scenariu 1 - Salariul minim brut pe ţară se majorează cu nivelul ratei inflaţiei ultimele date disponibile la nivelul lunii octombrie, respectiv 3,4%, la care se adaugă indicele de productivitate pentru anul 2018, pentru anul precedent, respectiv 3,7% ceea ce rezultă într-o majorare a salariului minim brut pe ţară cu 7,2% respectiv de la 2.080 de lei la 2230 de lei. La acest scenariu de bază se adaugă alte două scenarii, care includ un coeficient de corecţie”, a spus Dancă.
El a mai spus că, la scenariul doi, coeficientul de corecţie ţine de dinamica creşterii economice.
“Scenariu doi - coeficientul de corecţie ţine de dinamica creşterii economice astfel încât atunci când se constată o diferenţă între creşterea economică prognozată pentru anul următor şi creşterea economică estimată pentru finalul anului în care se ia decizia mai mică sau mai mare de 0,5 puncte procentuale, coeficientul de corecţie este zero şi pentru ceea ce depăşeşte acest acest procent de 0 plus minus 0,5 puncte procentuale până la 1,5 puncte procentuale, coeficientul de corecţie este un coeficient negociat cu partenerii sociali, dar nu poate depăşi un punct procentual”, a explicat şeful Cancelariei primului ministru.
El a spus că cel de-al treilea scenariu ia în calcul nivelul dezechilibrelor de pe piaţa muncii.
“Scenariul 3 ia în considerare nivelul de dezechilibrelor de pe piaţa muncii şi coeficientul de corecţie este calculat între rata şomajului efectiv şi rata naturala a şomajului, potrivit metodologiei europene. Şi în acest moment mecanismul este similar cu cel din scenariu doi, se aplică o corecţie acolo unde există o variaţie de peste 0,5 puncte procentuale”, a mai declarat Ionel Dancă.
Dancă a precizat că în niciunul dintre scenarii nu există posibilitatea ca vreun salariu net să scadă.
facebook
twitter
