Elan Schwartzenberg rămâne cu măsura arestului preventiv

Sentința vine după ce, în data de 20 iulie, magistrații admiseseră cererea omului de afaceriprivind revocarea arestului preventiv şi retragerea mandatului european de arestare, dar şi cererea de dare în urmărire generală.

„În temeiul art.425/1, alin.7, punctul 2, litera a, Cod de procedură penală, admite contestaţia formulată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie împotriva încheierii de şedinţă din Camera de Consiliu din data de 20.VII.2018 a Judecătorului de Cameră preliminară din cadrul Tribunalului Bucureşti – Secţia I-a penală, din dosarul nr. 48990/3/2017/a1.1. Desfiinţează, în totalitate, încheierea de şedinţă şi, pe fond, rejudecând: în temeiul art.242, alin.1, Cod de procedură penală, respinge, ca neîntemeiată, cererea de revocare a măsurii arestului preventiv, formulată de petentul-inculpat Schwartzenberg Emilian. În temeiul art.275, alin.2, Cod de procedură penală, obligă pe petentul-inculpat la plata sumei de 300 lei, cheltuieli judiciare către stat. În temeiul art.275, alin.3, Cod de procedură penală, cheltuielile de procedură pentru judecarea contestaţiei rămân în sarcina statului. Definitivă. Opinie separată a judecătorului de cameră preliminară V.M., în sensul respingerii, ca nefondată, a contestaţiei, formulată de DNA, potrivit art.425/1, alin.7, punctul 1, litera b, Cod de procedură penală”, se arată în decizia CAB.

Elan Schwartzenberg este dat în umărire inernaţională din 2016, imediat după ce Tribunalul Bucureşti a emis mandat de arestare în lipsă pe numele său.

Judecătorii de la CAB au desfiinţat astfel decizia Tribunalului Bucureşti din 20 iulie, care dispusese revocarea mandatului de arestare în lipsă emis pe numele lui Elan Schwartzenberg şi retragerea cererii de dare în urmărire internaţională şi a mandatului european de arestare.

Elan Schwartzenberg a fost trimis în judecată în decembrie 2017 de procurorii DNA, pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la dare de mită, într-un dosar disjuns din dosarul privind construirea de locuinţe în campusul social „Henri Coandă” din Constanţa, în care fostul primar Radu Mazăre, fratele acestuia, Alexandru Mazăre, şi omul de afaceri Avraham Morgenstern au fost recent achitaţi de Instanţa supremă.

Procurorii DNA susţin că, în cursul anului 2011, Elan Schwartzenberg l-a ajutat pe Avraham Morgenstern, administrator unic al societăţii Shapir Structures SRL, să îi dea suma totală de 175.000 de euro lui Radu Ştefan Mazăre, primarul municipiului Constanţa de la acea vreme, pentru ca acesta să facă demersuri astfel încât Shapir Structures SRL să câştige o licitaţie având ca obiect contractul de construire a campusului social ‘Henri Coandă’ în valoare de circa 10 milioane de euro.

Potrivit anchetatorilor, ajutorul acordat de Schwartzenberg a constat, pe de o parte, în faptul că a intermediat darea sumei de 175.000 de euro prin interpunerea, pe traseul banilor, a societăţii offshore Melici Management Inc. – societate al cărei beneficiar real era – şi, pe de altă parte, a facilitat relaţia dintre Radu Mazăre şi Avraham Morgenstern, fiind prieten cu cei doi.

Elan Schwartzenberg a plecat din România în 2016, fiind dat în urmărire internaţională.

Alte articole