Când temperaturile de vară devin insuportabile, majoritatea românilor dau vina pe aerul condiționat pentru facturile uriașe la energie electrică. În realitate, adevăratul pericol pentru buzunar este un alt electrocasnic pe care toată lumea îl consideră inofensiv, și anume frigiderul.
Spre deosebire de aerul condiționat, acesta funcționează fără pauză, 24 de ore din 24, iar în sezonul cald transformă frigiderul într-un hoț nevăzut al buzunarelor.
Consumul aparatului crește spectaculos din cauza mediului din locuință. Dacă pe timp de iarnă bucătăria este mai răcoroasă, vara temperatura din cameră atinge cu ușurință 25 sau chiar 30 de grade.
Pentru a menține cele 4 grade în interior și cele minus 18 grade din congelator, compresorul este forțat să muncească de două sau chiar de trei ori mai mult. La acest efort se adaugă și obiceiurile noastre din timpul verii.
Deschiderea repetată a ușii pentru a lua apă rece, gheață sau fructe lasă aerul și rece să iasă afară, fiind înlocuit instant de valul de căldură din cameră. Aparatul intră astfel într-un ciclu continuu de răcire care îi prelungește funcționarea și umflă factura.
Mai mult, greșelile de amplasare îi pot dubla consumul. Un frigider lipit de perete, înghesuit în mobilier sau care are grila din spate plină de praf nu mai poate elimina căldura corect, fiind obligat să funcționeze în regim forțat, ca într-o saună, fără nicio pauză.
Dacă facem un calcul simplu, la un tarif mediu de 1,2 lei pe kilowatt, diferențele dintre tehnologii devin extrem de vizibile. Un frigider modern și eficient consumă în jur de 12,5 kilowați pe lună, adică o cheltuială de doar 15 lei.
În schimb, un model mediu standard ajunge la 25 de kilowați, adică vreo 30 de lei lunar, în timp ce un aparat vechi sare lejer de 50 de kilowați și te stoarce de 60 de lei în fiecare lună.
Trăgând linia la finalul unei veri lungi, un aparat învechit sau exploatat greșit devine principala cauză a dezastrului din factura de utilități.