Elena Caragiani-Stoenescu, Google Doodle. Se împlinesc 135 de ani de la naşterea primei femei pilot din România

Vineri, pe 13 mai, Google își modifică logo-ul de pe google.ro pentru a o celebra pe Elena Caragiani-Stoenescu, reporter, corespondent de război și prima femeie aviator din România.

Elena Caragiani-Stoenescu s-a născut la 13 mai 1887, la Tecuci, fiind fiica medicului de origine macedoneană Alexandru Caragiani şi a Zeniei Radovici.

A fost pasionată din tinereţe de pilotaj, luând lecţii de la cumnatul său, locotenentul Andrei Popovici – care obţine brevetul de pilot, în anul 1913, fiind doar al 11-lea aviator al României.

În anul 1912, realizează primul său zbor, alături de profesorul său de echitaţie, Mircea Zorileanu, care deţinea un brevet de pilotaj francez. În anul 1913, Elena şi-a susţinut lucrarea de licenţă în Ştiinţe Juridice.

Impulsionată de experienţa primului său zbor, s-a înscris în „Liga Aeriană“, şcoala de pilotaj condusă de prinţul George Valentin Bibescu.

Deoarece era singura femeie cursant, a intampinat greutati in obtinerea brevetului de pilot. Cererile pentru obtinerea brevetului de pilot civil adresate Ministerelor Invatamantului si Apararii i-au fost respinse de catre Spiru Haret si generalul Crainiceanu, fapt care o determina sa plece in Franta.

S-a inscris la Scoala Civila de Aviatie din Mourmelon le Grand unde, la 27 de ani, a primit Brevetul International de pilot aviator, cu nr. 1591, eliberat in 22 ianuarie 1914 de Federatia Aeronautica Internationala. In acel moment, in intreaga lume existau aproximativ 10 femei aviator.

Deoarece in tara nu s-a putut angaja ca aviator, ea pleaca din nou in Franta, unde a lucrat ca reportera la un mare cotidian. Deoarece folosea avionul pentru deplasarile indepartate, chiar si spre Caraibe si America Latina, Elena Caragiani-Stoenescu a devenit corespondent de razboi si a scris primele ,,reportaje din avion“, din presa mondiala.

Citeşte şi: Rona Hartner se confruntă cu probleme de sănătate, după ce a avut cancer: „Am început să iau un tratament”

În februarie 1914, face o deplasare în America, pentru a participa la survolarea oceanului alături de piloții americani. La sosire, publicaţiile americane importante i-au anunţat prezenţa, fiind tratată drept o personalitate care onorează poporul american prin vizita ei.

Se angaja apoi ca reporter al unui important cotidian francez, mergând în Caraibe, Mexic sau America de Sud, devenind apoi  corespondent de război pentru un trust de presă mexican. Pentru deplasări îndepărtate ea folosea avionul, iar în timpul zborului încerca să-şi schiţeze articolele, din această perioadă datând „reportajele din avion” pe care le realiza.

În anul 1916, după intrarea României în război, Elena Caragiani a solicitat să participe, în calitate de pilot, la apărarea ţării, sau să transporte răniţi în spitale, să aprovizioneze cu medicamente sau materiale punctele sanitare de pe front cu avionul, dar este refuzată de către autorităţile române.

În acea perioadă îşi dorea să înfiinţeze, în ţara ei natală, aviaţia sanitară – fiind refuzată sistematic – , deziderat care se va realiza la noi în ţară mai târziu, abia după un sfert de veac.

Se înscrie însă ca infirmieră a Crucii Roşii şi participă, alături de actriţa Maria Ventura şi de surorile sale Florica şi Suzana, la îngrijirea răniţilor români, într-un spital de campanie din Bucureşti sau la Iaşi.

După retragerea armatelor şi instituţiilor româneşti în Moldova, organizează, împreună cu sora ei, un punct sanitar chiar în casa părintească de la Tecuci.

La finalul războiului, statul român îi arată recunoştinţa şi o decorează pentru actele ei de curaj. Elena Caragiani îşi dorea însă, nu această glorie, ci recunoaşterea brevetului ei de pilot.

După un zbor realizat pe ruta Craiova-Tecuci, un demers curajos pentru acea vreme, după refuzul de a-i fi recunoscut brevetul, se hotărăşte sa plece din nou în Franţa, pentru a-şi relua cariera de reporter. S-a căsătorit cu avocatul Virgil Stoenescu, împreună cu care s-a stabilit la Paris.

A profesat în continuare in domeniul presei scrise, în Franţa, Mexic, S.U.A., ţări din Africa sau Asia, repartizându-i-se în special evenimente aeriene.

A murit la 29 martie 1929, la doar 41 de ani, la Bucureşti, fiind înmormântată la Cimitirul Bellu.

În anul 2012, în memoria celei care a fost Elena Caragiani-Stoenescu, Banca Naţională a României a pus în circulaţie, în scop numismatic, o monedă din argint dedicată aniversării a 125 de ani de la naşterea primei femei pilot din România.

Citeşte şi: Cătălin Măruță, certat de propria fiică. Discuția savuroasă dintre prezentator și Eva a stârnit hohote de râs pe internet. Ce a putut să-i spună