Elena Lasconi, un candidat „implicat” în minciuni. Factual.ro i-a numărat „gogomăniile” de la ultima dezbatere electorală

Dezbaterea prezidențială organizată de Digi24 a scos în evidență și lipsurile pe care le au candidații aflați în cursa pentru Cotroceni, în top fiind Elena Lasconi. Domeniul care pare să-i fi încurcat cel mai tare pe politicieni a fost politica externă. Jurnaliștii de la Factual.ro au analizat discursurile prezidențiabililor și au corectat greșelile celor care aspiră la cea mai înaltă funcție în stat.

Elena Lasconi, candidata USR, crede că Articolul 5 din Tratatul NATO precizează un termen de 30 de zile de așteptare în cazul în care o țară aliată ar fi atacată. Ea a afirmat și că Articolul 5 nu a fost pus niciodată în aplicare, deși a fost activat în urma atacurilor teroriste din SUA din 11 septembrie 2001.

„O situație care e extrem de periculoasă ar fi Articolul 5 care nu a fost niciodată încălcat la NATO. Pentru înzestrare armată, ca să ne putem pregăti, pentru că chiar și în cazul… În cazul în care ar fi încălcat Articolul 5 din NATO, aia ar însemna că noi trebuie să ne înarmăm. Să rezistăm cel puțin 30 de zile”, a spus șefa USR.

Min. 43:53 Elena Lasconi: Am atras fonduri europene cât e bugetul orașului. 40 de ani.

Alte articole

Lasconi, Antonescu și Dan, schimb de replici dure: „Mi-ar fi rușine să candidez” / „Îmi pare rău că am pus multă speranță în tine” / „Nu e locul potrivit pentru telenovele”

Elena Lasconi, atac sub centură la Nicușor Dan, privind relația acestuia cu pro-rusul Matei Păun: „E un rusofil. Nu m-aș înconjura de astfel de oameni!”

Verdict: FALS

E o informație pe care Lasconi a mai verificat-o și cu alte ocazii.

După cum am arătat, în timpul mandatelor Elenei Lasconi, primăria condusă de ea a primit efectiv fonduri europene în valoare de 35,6 milioane de lei (35.627.822,67 lei). Cheltuielile înregistrate la buget în perioada analizată sunt mai mari decât totalul fondurilor UE extrase din execuțiile bugetare și decât suma contractată pe care ne-a transmis-o Primăria. Evident, volumul fondurilor europene atrase este semnificativ mai mare decât în perioadele anterioare, însă este o exagerare majoră afirmația că această valoare ar fi cât bugetul municipiului pe o perioadă de 40 de ani.

Candidaţi la alegerile prezidenţiale, întrebaţi ce tip ce preşedinte vor fi: Geoană – implacabil, Lasconi – implicat, Simion – energic, Kelemen Hunor – proactiv, Diaconescu – prezent

Min. 22:44 Elena Lasconi: Mi-am amintit că la un moment dat se făcea bugetul în timpul războiului și Churchill a fost criticat pentru că spunea: unii au pus prea mulți bani pentru cultură. Și el a dat o replică foarte, care mi-a rămas în minte și sper să rămână în mintea multora: „Pentru ce mai luptăm?”

Verdict: FALS

Afirmația conform căreia Winston Churchill ar fi rostit cuvintele „Pentru ce mai luptăm?” ca răspuns la presiunile de a tăia finanțarea culturii pe timpul războiului este falsă.A fost demontată de site-ul american de fact-checking PolitiFact.

Min 55:25 Elena Lasconi: În primul rând, ANAF nu își face treaba. În primul rând pentru că ANAF nu dorește să digitalizeze această instituție (…) De ce nu se digitalizează? Un soft poate să găsească tot felul de probleme în sistem

Verdict: PARȚIAL ADEVĂRAT 

Deși ANAF are un rol foarte important în recuperarea prejudiciilor din dosarele de corupție, în acest proces sunt implicați mai mulți actori. Procurorul sau judecătorul sunt cei care se asigură că bunurile în cauză nu sunt distruse sau sustrase de la urmărire, așa cum se arată în art. 249 din Codul de procedură penală.

Instanța poate dispune ca măsuri de siguranță și confiscarea specială a bunurilor și confiscarea extinsă, potrivit art. 112 din Codul Penal.

De identificarea, administrarea bunurilor sechestrate și de valorificarea lor în anumite cazuri se ocupă ANABI, agenție a Ministerului Justiției, iar măsurile dispuse de instanță se înscriu în Cartea funciară și Registrul Național de Publicitate Mobiliară.

BREAKING Ludovic Orban se retrage din cursa pentru prezidențiale: „O susțin pe Elena Lasconi”

După soluționarea definitivă a dosarului penal, executarea silită se realizează de Ministerul Finanțelor prin ANAF (art. 1 din OG 14/2007). În ceea ce privește digitalizarea, există deja o reformă inclusă în PNRR care vizează digitalizarea ANAF. Procesul este unul slab, dar el se află în desfășurare.

Min. 21:59 Elena Lasconi: (…) ceea ce sigur intră în competenţa preşedintelui, e vorba de luptă împotriva traficului de droguri, fiindcă asta înseamnă pericol la adresa populaţiei şi la securitatea naţională şi aici nu se poate să nu constatăm că, fără complicitatea celor de la vamă şi a celor de la poliţie, nu am fi ajuns la acest nivel, unde suntem în acest moment la fiecare colţ la liceu că o să cumperi.

Verdict: TRUNCHIAT

Din perspectiva securității naționale, președintele României este comandantul forţelor armate şi îndeplineşte și funcţia de preşedinte al Consiliului Suprem de Apărare a Ţării. În octombrie 2023 președintele Klaus Iohannis a condus o ședință a CSAT în care s-a clasificat consumul de droguri drept amenințare a valorilor de securitate națională.

În aceeași ședință s-a constituit un grup de lucru interinstituțional cu scopul prevenirii și al combaterii eficiente a riscurilor generate de traficul și consumul de droguri, sub coordonarea Guvernului României.

Deși președintele poate lua parte la inițiative strategice și la stabilirea priorităților în materie de securitate națională, implementarea măsurilor rămâne în sarcina instituțiilor guvernamentale și a organelor de aplicare a legii.

Un exemplu ar fi Agenția Națională Antidrog, a cărei misiune este de a dezvolta strategii din domeniul reducerii cererii și ofertei de droguri. În același timp, Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism are atribuții privind combaterea infracțiunilor de trafic de droguri.

Elena Lasconi, prinsă, din nou, cu temele nefăcute: „Nu cred că sunteți pregătită pentru funcția de președinte al României”

Candidaţii la Preşedinţie care, luni seară, au participat la dezbaterea organizată de Digi 24 şi Universitatea ”Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca, au fost întrebaţi ce tip de preşedinte vor fi, în cazul câştigării alegerilor prezidenţiale.

Astfel, preşedintele AUR, George Simion, a declarat că va fi un preşedinte energic, preşedintele USR, Elena Lasconi, a susţinut că va fi un preşedinte implicat, ”care va merge să reprezinte interesele românilor”.

Cristian Diaconescu a afirmat că va fi un preşedinte prezent şi profesionist, candidatul independent Mircea Geoană – arhitect, strateg şi implacabil, iar preşedintele UDMR, Kelemen Hunor – implicat şi proactiv.

Mai multe detalii despre gafele prezidenţiabililor, pe factual.ro