Gerul pune stăpânire pe România, anunţă şefa ANM, Elena Mateescu. Temperaturile maxime nu vor depăși -7 grade, avertizează directorul ANM, potrivit România TV.
„Rămâne în vigoare până mâine dimineață avertizarea meteorologică de cod galben și portocaliu, în care fenomenele meteorologice specifice sezonului de iarnă sunt în continuare în desfășurare. Vorbim de strat de zăpadă consistent, în mod deosebit în ariile avertizate de cod portocaliu, dar și la munte, unde grosimile sunt variabile, între 20 și 30 de centimetri”, a declarat Elena Mateescu în exclusivitate la România TV

În zonele montane, ninsorile sunt însoțite de vânt puternic. „Avem intensificări ale vântului, mai ales pe creste, cu rafale de 80–90 km/h, care viscolesc ninsoarea și determină scăderea foarte accentuată a vizibilității”, a precizat șefa ANM.
În regiunile aflate sub cod galben, continuă precipitațiile mixte. „Vorbim de ploi, lapoviță și ninsori. Este posibil ca și în zonele mai joase de relief, în special în vest, centru și nord, să se depună un strat de zăpadă de 3 până la 10 centimetri”, a mai spus Elena Mateescu.
Din punct de vedere termic, vremea se va răci accentuat în a doua parte a săptămânii. „Pe măsură ce ne îndreptăm spre mijlocul săptămânii, temperaturile scad, mai ales pe timpul nopții. De joi, vremea va intra într-un proces de răcire semnificativ”, a avertizat directorul ANM.
ANM-Avertizare-generala-T0-260106095923Cele mai scăzute valori sunt așteptate joi și în noaptea de joi spre vineri. „Maximele, în special în Banat și Crișana, nu vor depăși -7 grade, iar noaptea temperaturile minime vor fi cele mai coborâte din această săptămână. Este posibil să consemnăm valori de până la -13, chiar -15 grade în regiunile intracarpatice”, a explicat Elena Mateescu.
Gerul va ajunge și în sud-estul țării. „Pe litoral vor fi temperaturi de minus un grad, iar în Capitală este posibil ca minima să coboare spre -5 grade Celsius”, a mai precizat aceasta.
„Gerul Bobotezei” săptămâna aceasta. Când se îmblânzește vremea?
Valorile termice vor fi mai coborâte decât cele specifice pentru această săptămână în regiunile vestice, nord-vestice, nord-estice și local în cele centrale, dar și mai ridicate în cele sud-estice, iar în rest vor fi apropiate de cele normale. Regimul pluviometric va fi excedentar la nivelul întregii țări, dar mai ales în regiunile vestice.
Temperaturile medii vor fi ușor mai ridicate decât cele specifice pentru acest interval în zonele montane și în extremitatea de sud-est a țării, dar și ușor mai coborâte, local, în nord-est și centru, iar în rest vor fi apropiate de cele normale. Cantitățile de precipitații vor fi ușor excedentare în nord-vestul teritoriului, iar în rest vor fi apropiate de cele normale pentru ceastă perioadă.
Temperatura medie a aerului va avea valori mai ridicate decât cele normale pentru acest interval în cea mai mare parte a țării, dar mai ales în extremitatea de sud-est a teritoriului. Regimul pluviometric va fi apropiat de cel normal pentru această perioadă în toate regiunile.
ANM-Prognoza-4-saptamani-260106074021Mediile valorilor termice se vor situa ușor peste cele specifice pentru acestă săptămână în regiunile extracarpatice, iar în rest vor fi apropiate de cele normale. Cantitățile de precipitații vor fi apropiate de cele normale pentru acest interval în cea mai mare parte a țării.

Institutul Național de Hidrologie actualizează atenționarea hidrologică pentru sud-vestul țării. Un Cod galben de viituri este în vigoare în perioada 6 ianuarie ora 12.00 și 8 ianuarie ora 12.00.
Vor fi scurgeri importante pe versanți, torenți și pâraie.
Avertizarea vizează râuri din județele Mehedinţi, Dolj, Gorj, Vâlcea, Argeş şi Olt.
Codul galben vizează, în intervalul 06.01.2026 ora 12:00 – 08.01.2026 ora 12:00,: râurile din bazinele hidrografice: Desnăţui – bazin amonte Ac. Fântânele (judeţele: Mehedinţi şi Dolj), Jiu – afluenţii aferenţi sectorului aval S.H. Sadu – amonte confluenţă cu râul Gilort, Gilort – bazin superior şi afluenţi bazin mijlociu şi inferior (judeţul Gorj), Motru – bazin superior şi afluenţi bazin milociu şi inferior (judeţele: Gorj şi Mehedinţi), Jiu – afluenţii de dreapta aferenţi sectorului aval confluenţă cu râul Motru – amonte S.H. Podari (judeţele: Mehedinţi şi Dolj), Olt – afluenţii aferenţi sectorului aval confluenţă cu râul Lotru – amonte confluenţă cu râul Olteţ (judeţele: Vâlcea, Argeş şi Olt), Olteţ – bazin superior şi afluenţi bazin mijlociu şi inferior (judeţele: Gorj, Vâlcea, Olt şi Dolj), Teslui (judeţele: Dolj şi Olt).
Radarul meteo arată ninsoare, ploaie înghețată, ploaie și furtuni în toată regiunea Balcanilor, de la nord la sud.Un puternic sistem de joasă presiune provoacă vreme neplăcută, cu precipitații abundente de la Marea Adriatică până la Marea Neagră. În funcție de regiune, sunt așteptate ninsori, ploaie înghețată, ploi și chiar furtuni.

Ninsori și ploaie înghețată sunt așteptate în principal în partea nordică a sistemului de joasă presiune, din Croația până în România. Sunt posibile drumuri acoperite de polei și pagube în unele zone, inclusiv la liniile electrice.
În sudul regiunii balcanice, de-a lungul coastei Adriatice, din Muntenegru până în Grecia, până joi vor cădea ploi abundente, însoțite de furtuni, potrivit meteoradar.ro.
În total, în unele locuri se pot acumula peste 200 de litri pe metru pătrat. Există riscul de inundații și viituri.
Cele mai recente actualizări meteo arată faptul că vortexul polar intră într-o nouă fază de instabilitate din ianuarie 2026, pe fondul unui episod de încălzire stratosferică.
Potrivit actualizărilor meteo, vortexul polar intră într-o nouă fază de instabilitate în ianuarie 2026. Asta, pe fondul unui nou episod de încălzire stratosferică, conform Severe Weather.
În mod normal, vortexul acționează ca un capac de vânturi puternice care menține aerul foarte rece blocat în zona Arctică. Acum, modelele arată că această circulație încearcă inițial să se întărească, însă va fi perturbată la mijlocul acestei luni. Perturbarea slăbește structura vortexului și îi permite să se deformeze, ceea ce favorizează deplasarea aerului arctic spre latitudini mai joase, inclusiv spre Europa, potrivit Severe Weather.
Încălzirea stratosferică este principalul element al acestei evoluții. În luna ianuarie se așteaptă o creștere accentuată a temperaturii și presiunii în stratosferă, la altitudini de aproximativ 20-30 de kilometri. Temperaturile din zona polară pot ajunge cu 20-30 de grade peste valorile normale, punând presiune majoră pe vortexul polar.
Cu toate că acest episod nu este clasificat drept o încălzire stratosferică majoră, el este suficient de puternic pentru a încetini vânturile vortexului, a-i distorsiona forma și a crea brațe de aer rece care se pot extinde spre America de Nord și Europa. Astfel de episoade sunt cunoscute pentru capacitatea lor de a declanșa schimbări importante ale tiparelor meteo la nivel continental.
Efectele încălzirii stratosferice nu se resimt imediat la sol, căci schimbarea începe în straturile superioare ale atmosferei și covoară treptat spre troposferă, proces care durează între una și două săptămâni. Modelele actuale indică faptul că aceasta propagare este în curs și că semnalele de slăbire a vortexului vor ajunge în atmosfera joasă în a doua parte a lunii ianuarie.
Odată ajunse la acest nivel, schimbările tind să se stabilizeze și să influențeze vremea pe perioade mai lungi, uneori chiar câteva săptămâni.

Pentru Europa, evoluția vortexului polar sugerează o tranziție de la un început de lună mai variabil către o perioadă mai rece. În prima parte a lunii ianuarie, influențele atlantice pot aduce episoade temporar mai calde, în spcial în vestul și sudul continentului.
După jumătatea lunii, slăbirea vortexului polar favorizează o circulație predominant nordică și nord-vestică, cu aer rece coborând din zona arctică. Acest tipar este asociat cu temperaturi sub media normală și cu o vreme mai instabilă pe arii extinse din Europa, în special în regiunile centrale, nordice și estice.
România se află într-o poziție favorabilă pentru a resimți direct efectele acestui tipar atmosferic, iar pe măsură ce aerul rece pătrunde spre sud-estul Europei, crește probabilitatea unei răciri semnificative după mijlocul lui ianuarie.
Temperaturile pot coborî sub valorile normale pentru perioade mai lungi, cu apariția episoadelor de ger, mai ales în zonele estice și nordice ale țării.
În contextul unor sisteme de presiune joasă din bazinul Mediteranei sau din zona Mării Negre, aerul rece poate favoriza și ninsori, unele dintre ele persistente.
Citește și: Prognoza meteo 3 ianuarie. Ninsorile și viscolul se extind în România