Elena Mateescu, ANM: „Vin ploi, dar nu suficiente să alunge seceta” / Mircea Duţu: „Vara lui 2026 intră în prelungiri și joacă și în septembrie”

După o vară marcată de valuri succesive de caniculă și de o secetă extremă, România începe și toamna cu temperaturi mai ridicate decât cele obișnuite pentru această perioadă. Primele estimări indică o lună septembrie mai caldă decât în mod normal, iar acest semnal se menține până la începutul lunii octombrie, a declarat Elena Mateescu, directorul Administrației Naționale de Meteorologie (ANM), potrivit Digi24.

„Cel puțin din primele estimări, prima lună de toamnă păstrează semnalul unei luni mai calde decât în mod obișnuit. Actualizarea de vineri pentru intervalul 7 septembrie – 5 octombrie ne arată un semnal robust pentru temperaturi medii, în următoarele patru săptămâni și la debutul lunii octombrie, peste normele specifice datei din calendar”, a explicat Elena Mateescu.

Prognoza meteo 7 septembrie 2026. Încă vară. Săptămâna începe cu vreme superbă, soare prietenos și o maximă de 30 de grade

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Directorul ANM a precizat că temperaturile neobișnuit de ridicate au adus deja noi recorduri. Potrivit acesteia, 5 septembrie a fost cea mai caldă zi de 5 septembrie de când se fac măsurători meteorologice în România, recorduri fiind înregistrate la 69 de stații.

Alte articole

Furtunile, oaspete nepoftit la „Litoralul pentru toţi”. ANM anunţă vijelii la mare

Cod galben de ploi torenţiale la Constanţa. ANM anunţă furtuni în mai multe judeţe. Florinela Georgescu: „Canicula se întoarce din weekend”

„Ieri, cea mai caldă zi de 5 septembrie de când se fac măsurători meteorologice în țara noastră, la 69 de stații, cele mai ridicate temperaturi maxime pentru această zi: 38 de grade la Drobeta-Turnu Severin, 34 de grade în Capitală. Iar în această dimineață, în continuare temperaturi minime record. La două stații, Calafat și Băilești, chiar recorduri lunare, fiind cele mai ridicate temperaturi pentru o dimineață de 6 septembrie de până în prezent pentru această lună”, a spus Mateescu.

Tendința se va menține și la începutul săptămânii viitoare. Până la jumătatea săptămânii, vremea va fi în general calmă, iar maximele se vor situa între 25 și 32 de grade, cu variații de la o zi la alta. Miercuri însă, în vestul țării, temperaturile ar putea ajunge din nou foarte aproape de pragul caniculei.

„Lucrurile continuă în această tendință, pentru că și la debutul săptămânii viitoare, cel puțin până la mijlocul acesteia, vom conta pe o vreme frumoasă, calmă din punct de vedere meteorologic, o toamnă liniștită, cu temperaturi, cu mici variații de la o zi la alta, între 25 și 32 de grade. Observăm că mai scad temperaturile, dar totuși, pe ansamblu, rămânem cu o vreme frumoasă. Miercuri este posibil din nou să ne apropiem de pragul unei zile de caniculă în partea de vest, în Câmpia de Vest, mai precis, 34-35 de grade. Așa arătau materialele analizate în această dimineață”, a explicat directorul ANM.

Spre finalul săptămânii există un semnal privind revenirea precipitațiilor, de care România are mare nevoie după un an agricol foarte secetos. Elena Mateescu a arătat că, din martie până la sfârșitul lunii august, țara a traversat șase luni consecutive în care precipitațiile s-au situat sub mediile lunare.

„Joi, spre finalul săptămânii, așteptăm un semnal pentru precipitații. Ar fi bine să plouă, pentru că, așa cum menționați și dumneavoastră, am avut un an agricol foarte secetos, 2025-2026, iar din intervalul martie până în august, la finalul lunii august, șase luni consecutive la nivelul României în care precipitațiile au fost sub normele specifice lunare, cu o cantitate de numai 290 de litri pe metru pătrat, context în care vorbim și în prezent de o secetă pedologică extremă și chiar hidrologică.”

Estimările nu indică însă cantități foarte mari de precipitații în septembrie. Chiar și ploi de 20-30 de litri pe metru pătrat ar putea fi importante în actualele condiții, în special pentru agricultură și pentru campania de însămânțări de toamnă.

„Semnalul nu este unul pentru cantități mari de precipitații, însă chiar și 20-30 de litri pe metru pătrat, chiar și pentru bazinele hidrografice din interiorul zonei geografice a țării noastre, pot însemna ceva pentru agricultură, la suprafață. Pentru că, în această perioadă, fermierii ar trebui să-și desfășoare campania pentru însămânțarea de toamnă. Rapița deja ar fi trebuit să fie finalizată, orzul și grâul ar trebui să înceapă. Cu siguranță aceste lucrări vor fi întârziate pe fondul secetei și al lipsei de apă, al insuficienței apei în sol”, a avertizat Mateescu.

Directorul ANM a arătat că temperaturile ridicate de la începutul toamnei se înscriu într-o tendință observată în ultimii ani, în care septembrie și chiar octombrie capătă tot mai frecvent caracteristici asociate verii. Vestul țării, care a fost „polul căldurii” în vara anului 2026, ar urma să rămână și în perioada următoare una dintre regiunile cu cele mai ridicate temperaturi.

Ce se întâmplă cu vremea în septembrie. ANM a refăcut prognoza, fenomenul meteo care pune stăpânire pe vestul şi sud-vestul ţării

„Prima lună de toamnă și chiar și octombrie, deja statistica ne arată că vorbim mai degrabă de vară. Și iată, temperaturile zilei de ieri au confirmat acest lucru. Și chiar și săptămâna viitoare vom vorbi, în bună parte din țară, mai ales în partea de vest, acolo unde, practic, și în vara 2026 putem să confirmăm că a fost polul căldurii în România, ținând cont de temperaturile foarte ridicate și codurile roșii despre care și dumneavoastră vorbeați, care au fost emise începând în partea de vest, după care cu extindere, la finalul lunii iunie, în aproape toată țara”, a spus Elena Mateescu.

Întrebată când ar putea temperaturile să determine pornirea sistemelor de încălzire și dacă România se poate aștepta la o iarnă blândă, Elena Mateescu a subliniat că este încă prea devreme pentru o prognoză precisă pentru sezonul rece. Statisticile ultimilor ani indică însă ierni tot mai blânde și cu precipitații reduse.

„Să ne bucurăm să avem o iarnă blândă și cu temperaturi mai mari, ca să putem, într-adevăr, să traversăm o astfel de perioadă. Mai bine să ne bucurăm să avem o iarnă bogată în precipitații, pentru că este mare nevoie după doi ani agricoli excesiv de secetoși. Este încă departe sezonul de iarnă, însă statistica ultimilor ani ne-a arătat că iernile în România sunt din ce în ce mai blânde și cu cantități reduse de precipitații”, a declarat directorul ANM.

Elena Mateescu a precizat că, din punct de vedere climatologic, iarna nu este oricum un anotimp cu volume foarte mari de precipitații în România, mediile lunare fiind cuprinse între 35 și 45 de litri pe metru pătrat în decembrie, ianuarie și februarie. Acest lucru nu exclude însă apariția unor episoade cu ninsori.

„Chiar și climatologic vorbind, iarna nu are cantități mari de precipitații, în medie, în fiecare lună, decembrie, ianuarie și februarie, între 35 și 45 de litri pe metru pătrat. Dar aceasta nu înseamnă că nu putem să avem și episoade în care, cel puțin în zona montană, ar fi bine și în zonele de câmpie, să avem și strat de zăpadă.”

„Vara lui 2026 intra în prelungiri și joaca și în septembrie. Am pasit în perioada de persistenta a conditiilor estivale cu temperaturi mai ridicate, precipitatii reduse…Episoadele calde vor continua, dar vor purta amprenta anotimpului de manifestare mai racoroase și cu ploi de sezon. Sa nu uitam ca, toamna, caldura ,chiar daca prezenta nu mai are aceeași putere, inclinatia Terrei în raport cu soarele face așa incat razele sa cada in diagonala si astfel sa devină mai puțin puternice”, a declarat şi Mircea Duţu în exclusivitate la România TV.

„Durata insoririi,prin zile din ce în ce mai scurte, se reduce, iar solul și aerul stocheaza mai putina caldura. Acest ultim val de cladura s-a inscris în tiparul de desfasurarii al întregii veri. Valurile de cladura se produc din ce în ce mai devreme, primavara, și se extind din ce în ce mai tarziu, în septembrie. Acest episod se inscrie în prelungirea directa a verii 2026 deja marcata de temperaturi globale excepționale, care au marcat vestul europei”, a mai spus porfesorul Duţu la România TV. 

Meteorologii trag un puternic semnal de alarmă, după ce au văzut fenomenele extreme care s-au petrecut în această vară: Sănătatea oamenilor este în pericol 

Poluarea generată de incendiile forestiere şi valurile de căldură din ce în ce mai intense ar putea submina eforturile globale de îmbunătăţire a calităţii aerului şi de protejare a sănătăţii umane, a anunţat luni agenţia meteorologică a Organizaţiei Naţiunilor Unite, avertizând că schimbările climatice îngreunează îndeplinirea obiectivelor internaţionale privind calitatea aerului, informează News.ro.

În raportul său anual privind calitatea aerului şi clima, Organizaţia Meteorologică Mondială a afirmat că poluarea aerului şi schimbările climatice sunt strâns legate între ele şi ar trebui abordate prin politici coordonate, nu separat. Aceasta a avertizat că respectarea orientărilor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii privind calitatea aerului va deveni mai dificilă, deoarece în viitor va creşte probabilitatea apariţiei unor incendii forestiere extreme.

Incendiile forestiere devin o sursă din ce în ce mai importantă de poluare atmosferică nocivă, chiar dacă reglementările au redus emisiile din industrie şi transporturi în multe ţări dezvoltate, a afirmat OMM în raportul său.

„Indiferent cât de curat ar fi oraşul sau regiunea ta… dacă există un nivel ridicat de poluare cauzat de incendiile forestiere, aceasta poate avea un impact negativ asupra calităţii aerului şi în acele regiuni”, a declarat pentru Reuters Lorenzo Labrador, responsabil ştiinţific la OMM.

Raportul subliniază impactul tot mai mare al particulelor fine, cunoscute sub denumirea de PM2,5, şi al ozonului troposferic, poluanţi asociaţi cu afecţiuni respiratorii şi cardiovasculare. De asemenea, raportul solicită o monitorizare îmbunătăţită a poluanţilor şi a aerosolilor, inclusiv a carbonului negru şi a microplasticelor, despre care se menţionează că sunt încă insuficient monitorizate, în ciuda prezenţei lor pe scară largă în atmosferă.

Anul acesta a fost marcat de caniculă extremă şi incendii de pădure distructive în diverse părţi ale Europei, inclusiv în Spania, Franţa şi Grecia. Potrivit OMM, canicula extremă devine din ce în ce mai frecventă, mai intensă şi mai de lungă durată pe măsură ce planeta se încălzeşte.

Noul raport arată că, în 2025, concentraţiile de PM2,5 au depăşit mediile pe termen lung în nordul Canadei, în anumite regiuni din Rusia şi în Africa central-vestică, din cauza intensificării incendiilor, în timp ce nord-vestul Spaniei a reprezentat un focar de criză în urma unor incendii excepţionale de la sfârşitul verii. Un studiu citat în raport a constatat că evenimentele extreme legate de fumul provenit din incendii s-au triplat la nivel global începând cu anii 1990 şi ar fi putut contribui la aproape 100.000 de decese suplimentare anual între 2010 şi 2018.