Elena Udrea, la Curtea de Apel Bucureşti, în dosarul în care este judecată alături de Ioana Băsescu

„Eu am spus încă din vară că acest dosar a fost făcut pe repede înainte în campania electorală de anul trecut. Uitaţi că a fost făcut atât de prost încât nici CAB nici ICCJ nu cum să-l judece. Rechizitoriul este atât de amestecat, incert şi cu încadrări făcute în aşa încât sa iasă bine la acuzaţii, dar greşit totul”, a declarat Udrea, la sosirea la instanţă, unde dosarul se află în faza de cameră preliminară.
Instanţa supremă a decis, la începutul lunii august, că dosarul va fi judecat de Curtea de Apel Bucureşti.

„Trimite cauza privind pe inculpaţii Udrea Elena Gabriela, Nastasia Gheorghe, Tarhon Victor, Wagner Ioan Silviu, Băsescu Ioana şi Andronic Dan Cătălin, spre competentă soluţionare, judecătorului de cameră preliminară din cadrul Curţii de Apel Bucureşti”, este hotărârea pronunţată de magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţiei.

În mai 2017, procurorii DNA i-au trimis în judecată la instanţa supremă pe fostul ministru al Dezvoltării Regionale şi Turismului Elena Udrea, pe care o acuză de instigare la luare de mită şi spălare a banilor, pe fostul secretar general al Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului Gheorghe Nastasia, pe fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Tulcea Victor Tarhon, pentru luare de mită, pe Ioana Băsescu, fiica cea mare a fostului preşedinte Traian Băsescu, pentru instigare la delapidare şi instigare la spălarea banilor şi pe Ioan Silviu Wagner, director general al unei societăţi comerciale cu capital majoritar de stat, pentru delapidare. De asemenea, DNA a dispus trimiterea în judecată a lui Dan Andronic pentru mărturie mincinoasă şi favorizarea făptuitorului.

În 6 iulie, magistraţii instanţei supreme au decis ca dosarul privind finanţarea campaniei electorale pentru alegerile prezidenţiale din 2009 să fie trimis spre judecare Curţii de Apel Bucureşti. „(…) admite excepţia de necompetenţă după calitatea persoanei a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. (…) trimite cauza privind pe inculpaţii Băsescu Ioana, Udrea Elena Gabriela, Tarhon Victor, Wagner Ioan Silviu, Nastasia Gheorghe şi Andronic Dan Cătălin, spre competenţă soluţionare, la Curtea de Apel Bucureşti, instanţa căreia i se va trimite dosarul”, se preciza în decizia ICCJ.

Alte articole

Primăriță dintr-o localitate din Teleorman, plasată sub control judiciar sub acuzația de abuz în serviciu. În casa ei au fost găsiți peste 250.000 de euro, 90.100 de lei, și 320 de dolari

Elena Udrea remarcă decăderea democrației din România: „Este un an de când cuvântul românilor a fost șters pur și simplu, iar votul lor a fost anulat”

În 19 iulie, însă, Curtea de Apel Bucureşti a stabilit că nu este competentă să judece acest caz şi a retrimis dosarul la instanţa supremă.

Fostul parlamentar Elena Udrea a declarat, după ce Curtea de Apel a retrimis dosarul la instanţa supremă, că acest dosar ar trebui să se întoarcă la DNA şi că acuzaţiile din rechizitoriu nu corespund cu încadrarea juridică, magistraţii neştiind cum să procedeze cu acest caz.

Procurorii menţionează în rechizitoriu că în cursul anului 2009, în contextul campaniei electorale pentru alegerile prezidenţiale, au fost colectate sume de bani provenite din infracţiuni de corupţie, delapidare şi evaziune fiscală care au fost folosite, ulterior, pentru plata unor servicii prestate în campania electorală.

Potrivit procurorilor, legătura dintre persoanele care obţineau banii pe cale nelegală şi prestatorii de servicii legate de campanie era făcută de către Elena Udrea, care, la momentul respectiv, conducea un staff de campanie informal al unuia dintre candidaţi şi, din această poziţie, coordona atât achiziţiile de servicii de campanie, cât şi persoanele care au acţionat că intermediari pentru plăţile realizate, astfel încât sumele de bani să ajungă la societăţile prestatoare. Remiterea foloaselor infracţionale era disimulată prin contracte fictive încheiate cu firme care prestau în realitate servicii în cadrul campaniei electorale, respectiv publicitate stradală, tipărire de afişe, reclame publicate în mass-media, realizarea unor pagini de internet, monitorizarea presei, organizarea de spectacole şi prestarea de servicii de consultanţă, menţionează procurorii DNA.