Elena Udrea, revoltată de schimbarea orei: „A trebuit să-mi trezesc copilul pe întuneric”

Fosta ministră a Turismului, Elena Udrea, critică menținerea schimbării orei de vară și de iarnă, apreciind că acest obicei „a devenit absurd” în contextul actual, în care beneficiile economice sunt minime, iar efectele asupra populației sunt resimțite tot mai puternic.

Într-o postare publicată pe Facebook, Elena Udrea a amintit că sistemul schimbării orei este „un obicei vechi de peste 100 de ani”, introdus într-o perioadă în care iluminatul artificial reprezenta principalul consum de energie, iar activitatea economică era organizată în schimburi.

Ora de vară 2026. Specialiștii trag un semnal de alarmă celor care au animale de companie. Cum pot fi afectate de această schimbare

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

„Astăzi, realitatea e alta pentru că nu mai economisim aproape nimic, doar ne dereglăm somnul și ritmul biologic și ne complicăm inutil viața de zi cu zi”, a afirmat fostul ministru, subliniind că efectele negative sunt resimțite de majoritatea populației imediat după trecerea la ora de vară.

Alte articole

Mesajul transmis de Elena Udrea la opt ani de la arestarea din Costa Rica: ”O fetiță de nici două săptămâni a rămas fără mamă!”

Elena Udrea, după audierea lui Bolojan la DNA: „Ipocriţii ăștia de hastagi din PNL și USR susţin justiția doar când îi saltă pe adversarii lor”

Udrea a punctat că schimbarea orei continuă să fie aplicată, deși „ieri și azi dimineață am simțit din nou, cei mai mulți dintre noi, cât de absurd a devenit”.

Fosta ministră a oferit și un exemplu personal pentru a ilustra efectele concrete ale schimbării orei, arătând că ajustarea programului afectează inclusiv rutina copiilor.

„A trebuit să o trezesc pe Eva pe întuneric, ca să o duc la școală… exact când începuse, în sfârșit, să se lumineze mai devreme”, a scris Udrea, sugerând că măsura produce mai degrabă disconfort decât beneficii reale.

În opinia sa, întrebarea fundamentală rămâne fără răspuns: „Ce obținem din asta? Care este scopul?”. Elena Udrea a reamintit că, la nivel european, decizia de renunțare la schimbarea orei a fost deja discutată în urmă cu mai mulți ani, însă nu a fost pusă în aplicare.

„În 2019, Europa a decis că trebuie să renunțăm la schimbarea orei, dar suntem în 2026 și nu s-a întâmplat nimic”, a afirmat aceasta.

Fostul ministru consideră că România ar trebui să susțină activ eliminarea acestui mecanism, prin reprezentanții săi în Parlamentul European, „împreună cu celelalte state europene”.

„Pentru că unele decizii nu sunt doar despre politică, sunt despre viața de zi cu zi a oamenilor”, a mai transmis Udrea, invitând totodată publicul să își exprime opinia cu privire la impactul schimbării orei.

Românii sunt împărţiţi în ceea ce priveşte schimbarea orei

Aproape jumătate dintre români consideră că ar trebui eliminată schimbarea sezonieră a orei, în timp ce cealaltă jumătate preferă menținerea sistemului actual, arată cel mai recent Barometru Informat.ro – INSCOP Research, ediția a VIII-a, realizat în perioada 2-6 martie 2026.

Potrivit sondajului, opiniile sunt împărţite: 45,6% dintre respondenţi cred că România ar trebui să renunţe la trecerea de la ora de vară la cea de iarnă şi invers, în timp ce 51,4% sunt în favoarea păstrării sistemului actual. Doar 3% nu au ştiut sau nu au dorit să răspundă.

Ora de vară 2026. România a renunțat complet la schimbarea orei timp de 36 de ani. Puțini români cunosc acest detaliu

Datele arată că susţinătorii renunţării la schimbarea orei sunt în special votanţi ai USR, persoane de peste 60 de ani, oameni cu studii superioare şi locuitori ai oraşelor mici şi mari. De cealaltă parte, menţinerea sistemului este preferată mai ales de votanţii PSD şi AUR, persoanele între 18 şi 44 de ani, cei cu educaţie primară şi locuitorii din mediul rural, potrivit informaţiilor publicate pe site-ul INSCOP.

Datele au fost culese în perioada 2-6 martie 2026, metoda de cercetare fiind interviu prin intermediul chestionarului. Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eşantionului simplu, stratificat, fiind de 1100 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupaţie) pentru populaţia neinstituţionalizată a României, cu vârsta de 18 ani şi peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ą 3%, la un grad de încredere de 95%.