STUDIU: Elena Udrea şi Traian Băsescu, cei mai criticaţi politicieni. Victor Ponta, cele mai dese apariţii, în 2015

Realizată în perioadele 1 ianuarie — 31 decembrie 2014 și 1 ianuarie — 31 decembrie 2015, monitorizarea cu tema „Tendințe în jurnalismul politic în România”, care analizează relatările politice din patru ziare și patru canale de televiziune a fost prezentată miercuri, în cooperare cu Centrul pentru Jurnalism independent (CJI). Studiul a fost realizat prin analizarea a peste 19.000 de știri politice difuzate de Adevărul, Evenimentul Zilei, Jurnalul Național, România Liberă, Antena 1, PRO TV, Realitatea și TVR 1.

Potrivit acestuia, în 2015, fostul premier Victor Ponta a fost amintit în 25% din știrile politice din mass-media scrise și de televiziune analizate, în scădere față de 36%, cât înregistrase în 2014.

Prezența președintelui Klaus Iohannis a crescut de la 14% în 2014, la 19% în anul 2015. Fostul președinte Traian Băsescu, liderul PSD, Liviu Dragnea, și deputatul Elena Udrea ocupă următoarele locuri în ierarhia vizibilității în presă.

Studiul mai relevă că, dintre instituții, Parlamentul și DNA s-au bucurat de o creștere a vizibilității în mass-media, în opinia directorului CJI, Ioana Avădani, menționarea frecventă a DNA în relatările politice fiind determinată de acuzațiile de corupție la adresa politicienilor.

Alte articole

Rachel Zegler, acuzată că a mers la Met Gala sub influența stupefiantelor. Ce ar fi dat-o de gol pe actrița din „Albă-ca-Zăpada”: „Imaginile sunt clare”

Ce dietă ține Sebastian Dobrincu și cât de importantă este disciplina pentru el: „Nu îmi place în fiecare zi să mă gândesc ce să mănânc”

Potrivit cercetării, printre politicienii prezentați mai puțin critic se numără președintele Klaus Iohannis și liderul PSD Liviu Dragnea, țintele celor mai critice materiale fiind Elena Udrea și fostul președinte Traian Băsescu.

Monitorizarea evidențiază că politicienii sunt prezentați în tonuri mai degrabă critice, fapt considerat justificat de Avădani. „Există mai mute articole negative decât pozitive la adresa politicienilor de rang înalt. Aceasta ne semnalează că, în linii mari, mass-media își îndeplinesc rolul de câine de pază al democrației„, a spus ea.

Potrivit directorului CJI, studiul relevă că actorii politici constituie în continuare subiecte de presă.

„Cu cât este mai înalt rolul actorului politic, cu atât mai des este prezentat în presă, ceea ce ne poate forma imaginea unei politici a conducătorilor. Este sau nu adevărat, este un subiect de discuție. Sunt partidele politice atât de centralizate astfel încât ce spune șeful să conteze? Este o întrebare pe care o putem observa”, a completat Avădani.

Ea a remarcat că există mici diferențe între presa scrisă și televiziuni. „Și acest lucru cred că ar trebui să fie analizat în principal de oamenii din presa scrisă. Dacă nu cumva există un segment de creștere pentru ziare, în zone în care televiziunea nu arată interes. Dacă nu cumva un jurnalism politic mai adânc, mai profund, mai detaliat ar putea să constituie o zonă de creștere pentru presa scrisă„, a explicat Avădani.

Nu în ultimul rând, o a treia concluzie, conform Ioanei Avădani, este aceea că polarizarea mediilor pe preferințele lor continuă.

„Există clar canale mediatice care acordă preferință, vorbind de frecvența apariției, în context pozitiv sau negativ. Nu întotdeauna o televiziune care te expune zi de zi și ceas de ceas îți face un serviciu sau te vorbește de bine, dar există, în mod evident, această polarizare a mediilor. Există medii care expun mai mult mai mulți politicieni de bine sau de rău„, a punctat directorul CJI.