Concret, instanța a decis deducerea din pedeapsa totală de șase ani a unei perioade cumulate de aproximativ opt luni, reprezentând mai multe intervale în care Udrea s-a aflat fie în arest preventiv, fie în arest la domiciliu sau încarcerată în străinătate.
Decizia instanței nu este definitivă, însă are implicații importante pentru situația juridică a fostului demnitar. Surse judiciare citate de Agerpres afirmă că Udrea a solicitat soluționarea de urgență a cererii, întrucât, în urma reducerii perioadei de detenție, s-ar putea îndeplini condițiile necesare pentru analizarea cererii de liberare condiționată.
„Deduce din pedeapsa de 6 ani închisoare, aplicată prin sentinţa penală nr. 181 din data de 28.03.2017 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia Penală, perioada de la data de 10.02.2015 la data de 25.02.2015, reprezentând perioada în care petenta a fost reţinută, arestată preventiv şi arestată la domiciliu în dosarul penal nr. 880/P/2014 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia Naţională Anticorupţie, perioada de la data de 25.02.2015 la data de 16.06.2015, reprezentând perioada în care petenta a fost arestată preventiv şi arestată la domiciliu în România, perioada de la data de 03.10.2018 la data de 24.12.2018, reprezentând perioada în care aceasta a fost arestată în Republica Costa Rica, perioada de la data de 07.04.2022 la data de 16.06.2022, reprezentând perioada în care aceasta a fost arestată în Bulgaria, precum şi perioada executată efectiv în România respectiv de la data de 16.06.2022 la zi.”, se precizează în minuta instanţei.
Această decizie vine în contextul unei istorii juridice complexe pentru Elena Udrea. Trimisa în judecată în anul 2015 în dosarul „Gala Bute”, Udrea a fost condamnată definitiv în iunie 2018 la șase ani de închisoare. Cu puțin timp înainte de pronunțarea sentinței, ea a părăsit țara și a fost găsită în Costa Rica, unde a fost arestată.
În decembrie 2018, Curtea Constituțională a României a constatat că au existat nereguli în constituirea completurilor de cinci judecători de la Înalta Curte de Casație și Justiție, ceea ce a dus la suspendarea condamnării și la eliberarea Elenei Udrea din arestul din Costa Rica. Ulterior, ea s-a întors în România.
Totuși, în aprilie 2022, ca urmare a unei decizii a Curții de Justiție a Uniunii Europene, Înalta Curte a respins contestația în anulare formulată de Elena Udrea și a confirmat condamnarea definitivă. Udrea a fugit din nou din țară, de această dată în Bulgaria, unde a fost reținută și extrădată, ajungând în custodia autorităților române în luna iunie a aceluiași an.
Dosarul „Gala Bute”, în care a fost condamnată, a vizat presupusa coordonare de către Udrea a unui sistem prin care sume importante de bani ar fi fost direcționate către persoane apropiate ei, în schimbul garantării finanțării lucrărilor de către Ministerul Turismului. Aceste fonduri ar fi fost utilizate fie pentru beneficii personale, fie pentru susținerea financiară a Organizației PDL București sau a fostului președinte al Federației Române de Box, Rudel Obreja.
Anchetatorii au mai acuzat-o pe Elena Udrea că ar fi determinat funcționari publici să încalce legea în contextul achiziției de servicii de publicitate pentru gala sportivă în care a luptat boxerul Lucian Bute. Prejudiciul total imputat fostului ministru se ridică la aproximativ 3 milioane de euro.