Elevii bucureşteni nu vor face grevă japoneză

„Nu suntem de acord cu nicio formă de grevă. Avem alte priorităţi. Suntem elevi. Nu ne asumăm decizia Consiliul Naţional al Elevilor„, a spus Cleopatra Nestor, potrivit Mediafax.

Vicepreşedintele Consiliului Municipal al Elevilor Bucureşti a mai spus că elevii bucureşteni nu vor participa nici la protestul anunţat de studenţi.

„Nu vom participa nici la protestul studenţilor. Suntem elevi, ne vedem de calitatea de elev”, a adăugat Nestor.

Ministrul Educaţiei, Remus Pricopie, a declarat marţi, pentru Mediafax, că nu are nicio problemă privind greva japoneză anunţată pentru miercuri de Consiliul Naţional al Elevilor, el precizând că respectă „dreptul acestora de a se exprima liber” .

Alte articole

Cu ei ne mândrim! România, pe podiumul mondial la Campionatul de Robotică FIRST Championship 2025

Cum vor fi plătiți profesorii în 2026. În ce constă măsura care stârnește controverse și ce impact va avea asupra educației

„Nu am nicio problemă cu greva japoneză a elevilor. Face parte din procesul de educare pentru a avea o opinie. Respect dreptul elevilor de a se exprima liber”, a spus ministrul Educaţiei.

Remus Pricopie a adăugat că a fost informat de Consiliul Naţional al Elevilor (CNE) despre greva japoneză de miercuri.

„Am fost informat despre grevă, despre faptul că vor purta o banderolă albă pentru că sunt nemulţumiţi de subfinanţarea educaţiei”, a spus ministrul Educaţiei.

Elevii vor purta miercuri banderole albe în semn de protest faţă de subfinaţarea sistemului educaţional, iar în unele judeţe, după orele de curs, se vor alătura manifestaţiilor studenţilor, a anunţat Consiliul Naţional al Elevilor (CNE).

Reprezentanţii CNE au precizat, pentru Mediafax, că la protest ar urma să participe doar liceenii, întrucât elevii mici „nu înţeleg problemele legate de finanţarea educaţiei şi de PIB”.

CNE, structură care se declară reprezentativă la nivel naţional, trage un semnal de alarmă în privinţa subfinanţării învăţământului românesc şi solicită Guvernului alocarea a 6 la sută din PIB pentru educaţie, potrivit unui comunicat remis marţi MEDIAFAX.

Printre principalele revendicări ale elevilor este şi dotarea corespunzătoare a unităţilor de învăţământ.

„Există numeroase cazuri în care şcolile nu au autorizaţie sanitară de funcţionare şi nu au beneficiat de fonduri pentru reabilitarea bazei materiale. În mediul rural, există încă şcoli cu toalete în curte şi
fără apă potabilă. De asemenea, în unele situaţii, şcolile sunt încălzite cu sobe vechi şi degradate. Potrivit standardelor europene, pentru a asigura un mediu de învăţare adecvat, unităţile de învăţământ trebuie să aibă în dotare laboratoare, biblioteci, baze sportive, săli de clasă dotate corespunzător, dar şi spaţii destinate activităţilor extra-curriculare”, a precizat sursa citată.

Totodată, elevii cer decontarea integrală a cheltuielilor de transport pentru elevii navetişti.

„Consiliul Naţional al Elevilor consideră dezavantajoasă ordonanţa guvernului privind decontarea transportului elevilor care nu pot fi şcolarizaţi în localitatea de domiciliu şi solicită acoperirea totală a cheltuielilor de transport conform Legii Educaţiei Naţionale”, se mai arată în comunicat, precizându-se că suma maximă decontată pentru un abonament lunar emis pentru distanţa de 50 de kilometri este de 120 lei.

Lipsa decontării integrale a abonamentului „determină, în continuare, o creştere a ratei abandonului şcolar, în condiţiile în care există familii cu venituri mici care nu pot cofinanţa cheltuielile de transport”, mai spune CNE.

Elevii mai cer şi creşterea alocaţiilor, valoarea acestora fiind neschimbată din 2009, şi anume 42 de lei (aproape 10 euro).

Totodată, ei mai cer manuale gratuite pentru elevii claselor a XI-a şi a XII-a, revizuirea curriculumului şcolar şi a conţinuturilor manualelor şcolare şi adaptarea învăţământului tehnologic la cerinţele agenilor economici

„Elevii sunt beneficiarii direcţi ai sistemului educaţional, cei care se supun normelor prevăzute de Legea Educaţiei Naţionale, în timp ce Guvernul nu îşi respectă propriile asumări şi angajamante faţă de aceştia şi de sistemul educaţional, prin acordarea a 6% din PIB pentru educaţie. Educaţia este considerată ca fiind o prioritate naţională, însă nu a fost tratată corespunzător”, a se mai menţionează în comunicatul CNE.

Alianţa Naţională a Organizaţiilor Studenţeşti din România (ANOSR) a anunţat, tot pentru miercuri, proteste de stradă în Capitală şi în centrele universitare din ţară, prin care se va cere Guvernului alocarea a 6 la sută din PIB pentru educaţie.

Protestele vor avea loc la Bucureşti, Timişoara, Cluj-Napoca, Iaşi, Constanţa, Galaţi, Baia Mare, Sibiu, Suceava, Oradea şi Alba Iulia.

În Capitală, au fost stabilite două puncte de întâlnire pentru cei care doresc să participe la protest: la ora 12.00, la Belvedere, pentru a urma traseul: Regie – Grozăveşti – Facultatea de Filosofie – Universitatea Naţională de Educaţie Fizică şi Sport – Facultatea de Drept – Complexul Studenţesc „Mihail Kogălniceanu” – Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială – Piaţa Universităţii, şi la ora 13.00, în Piaţa Romană, cu destinaţia Piaţa Universităţii. De acolo, participanţii la protest vor porni, la ora 14.00, spre Ministerul Educaţiei pentru a ajunge la final în Piaţa Victoriei.

Printre nemulţumirile studenţilor se numără faptul că universităţile, în contextul unei subfinanţări constante a educaţiei, au fost nevoite să crească taxele, să comaseze grupe şi facultăţi sau să reducă şi chiar să oprească, în unele cazuri, investiţiile ce ţin de îmbunătăţirea calităţii sistemului educaţional.

„Totodată, studenţii sunt revoltaţi şi de faptul că bursele sociale sunt de 2 sau chiar de 3 ori mai mici decât prevede legea, ele nereuşind să acopere nici jumătate din costurile de masă şi de cazare, de faptul că jumătate dintre studenţii din România ajung să renunţe la studii din motive financiare sau din cauză că nu şi-au ales corespunzător facultatea şi de faptul că România este la coadă Uniunii Europene atât în ceea ce priveşte finanţarea educaţiei cât şi rata populaţiei cu studii superioare”, se mai arată în comunicatul ANOSR.

Pe lângă alocarea a 6 la sută din PIB pentru educaţie, studenţii mai cer să crească finanţarea de baza a universităţilor până la valoarea ei din 2008, să fie mărită cu 30 la sută subvenţia cămine-cantine, să crească şi fondul de burse cu destinaţie clară către bursele sociale şi să existe investiţii reale în centrele de consiliere şi orientare în carieră şi o metodologie care să definească normele de funcţionare a acestora.

Demersurile studenţilor pentru creşterea finanţării educaţiei au început încă din ianuarie, cu iniţierea unei petiţii de peste 100 de metri semnată de 10.000 de studenţi din întreagă ţară, care a fost depusă la Guvern şi Parlament, dar care, potrivit ANOSR, „nu a stârnit nicio reacţie din partea instituţiilor statului, acestea ignorând complet mesajul”.

În 6 noiembrie, ANOSR s-a declarat solidară cu protestul din Capitală al cadrelor didactice, la care au participat peste 7.000 de membri ai Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI).