Emisfera Nordică, în secolul FENOMENELOR EXTREME. Ce efecte au asupra oamenilor şi ecosistemelor

Valurile de căldură şi ploile din timpul verii au devenit mai frecvente în emisfera nordică în acest secol, aparent pentru că fenomenele climatice extreme pot fi blocate în acelaşi loc timp de mai multe săptămâni, în condiţiile încălzirii globale, relevă studiul publicat la începutul acestei săptămâni, citat de Reuters.

Citeşte şi Cum să-ţi răcoreşti casa pe timp de vară, fără aer condiţionat

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Perturbările curenţilor, care formează valuri importante atunci când suflă la altitudini înalte în jurul planetei, şi aerul rece rezultat din dezgheţarea Arcticii ar putea explica de ce depresiunile meteorologice stagnează mai des. În timp ce manifestarea lor timp de câteva zile are un impact redus, efectele asupra oamenilor şi ecosistemelor pot fi grave dacă aceste perioade se prelungesc.

Alte articole

Dezastru în Creta după ploile torențiale. Viiturile au luat mașini pe sus, localitățile au fost evacuate, iar opt oameni au rămas blocați în Cheile Samariei: „Situația este tragică în acest moment. Cerurile s-au deschis” VIDEO

Debitul Dunării ar putea creşte! Alertă de inundaţii pe râuri din 19 judeţe

Citeşte şi 5 „APOCALIPSE” care ar putea afecta omenirea până în anul 2050

Fenomenele meteorologice extreme din timpul verii – cum ar fi valul de căldură record înregistrat în Statele Unite, care i-a afectat pe fermieri şi a amplificat incendiile în 2012 – au atins un număr deosebit de mare în ultimii 10 de ani, continuă cercetarea, care aminteşte de valul de căldură din Rusia şi inundaţiile din Pakistan din 2010, canicula din Europa din 2003 şi precipitaţiile care au provocat inundaţii în regiunea Dunării şi Elbei în 2002, potrivit Agerpres.

Frecvenţa valurilor de căldură este disproporţionată

‘Noi încălzim atmosfera emiţând dioxid de carbon din combustibili fosili, dar frecvenţa valurilor de căldură devastatoare în regiuni precum Europa sau SUA pare disproporţionată’, a declarat autorul principal al studiului, Dim Coumou.

Schimbările climatice perturbă fluxul curenţilor, care suflă de la vest la est în jurul Terrei şi formează valuri înalte în atmosferă, ce se pot întinde pe mii de kilometri între crestele munţilor. În perioade de fenomene climatice extreme, o parte din aceste valuri stagnează şi se amplifică.

Citeşte şi Cum apar anotimpurile

Publicat în Proceedings of the National Academy of Science, studiul menţionează şapte exemple de fenomene extreme din anul 2000, faţă de trei în anii 1990 şi patru în 1980.

A înţelege în ce măsură aceste manifestări extreme sunt simple fenomene naturale disproporţionate sau au legătură cu schimbările climatice provocate de om are implicaţii importante pentru guverne, care au promis să accepte un acord al ONU până la sfârşitul anului 2015 pentru combaterea schimbărilor climatice.

Studiul a analizat doar fenomenele extreme din timpul verii. Alte cercetări au sugerat că topirea gheţurilor din Arctica, variaţiile naturale sau schimbările din Oceanul Pacific ar fi putut cauza recentelor valuri de frig, cum a fost cel din acest an din Statele Unite.