Mircea Sofonea a vorbit într-un interviu acordat ziarului Adevărul despre situaţia pandemică la nivel european, cu accent pe România şi Franţa, dar şi despre progresele făcute în tratamentul Covid-19 în ultimele luni şi alte aspecte delicate legate de pandemie.

Reporter: Cele mai multe ţări europene au semnalat o creştere a numărului de cazuri de COVID-19, după ce lunile mai şi iunie au fost dătătoare de speranţă. Totuşi, experţii nu s-au pus de acord dacă avem sau nu un al doilea val sau e doar ceea ce unii au numit „o nouă cocoaşă” a primului val. Dumnevoastră cum vedeţi lucrurile?

Alte Articole

De ce nu este deschis sicriul lui Costel Corduneanu? Este acoperit ...

iRENE, primul „administrator de bloc” creat cu AI, îţi ...

Descoperirea misterioasă de sub Antarctica. Curg teoriile conspiraţiei ...

Mircea Sofonea: Nu există o definiţie universală pentru „al doilea val” sau „al treilea” şi aşa mai departe. Plus că şi situaţia din Europa e diferită, de la ţară la ţară. Un al doilea val ar însemna că numărul de cazuri creşte şi devine comparabil sau chiar mai mare cu cel înregistrat în lunile aprilie-mai. În cele mai multe ţări nu este cazul să vorbim de un al doilea val, ci avem doar creşteri ce ţin de focare locale. În România, da, am putea vorbi despre un al doilea val. Asta pentru că în România, numărul de cazuri e mai mare decât în primăvară.

Reporter: Credeţi că ar fi posibil ca, dacă numărul cazurilor va creşte şi mai mult în Europa, să se instituie din nou un lockdown, la fel ca în primăvară?

Mircea Sofonea: Eu cred că nu, nu cred că acum s-ar mai justifica. Pe atunci, SARS-CoV-2 era ceva nou, nu ştiam apoape nimic despre el, iar panica a fost mare. Plus că aproape toate ţările au fost luate prin surprindere, nu existau pe stocuri măşti, dezinfectanţi şi medicamente. Acum, situaţia e cu totul alta. Eu cred că am învăţat multe şi au fost găsite şi unele formule de tratament fiziopatologic. E adevărat, nu avem tratament etiologic, iar boala nu o să dispară. S-a ajuns însă la concluzia că un lockdown ar face mai multe probleme decât ar rezolva. Ar duce la colapsul economiilor, oamenii ar ajunge să nu mai aibă de mâncare, deja sunt sute de milioane de şomeri. Şi nici din punct de vedere sanitar nu ar fi o soluţie. În timpul în care închidem tot, ar muri şi ar fi afectaţi mai mulţi pacienţi care suferă de alte boli decât am salva de COVID. De altfel, cel puţin în Franţa, preşedintele Macron a dat asigurări că nu se va mai ajunge în această situaţie. E adevărat că a fost completat de premier, care a adăugat că e posibil ca mici zone, oraşe sau orăşele să fie carantinate, dacă nu va exista altă soluţie, însă nu se mai pune problema să blochezi o ţară întreagă.

Citeşte şi Pandemie coronavirus. Turiştii din Santorini primesc gratuit măşti de protecţie

Reporter: Mai mulţi experţi, printre care şi reputatul doctor Alberto Zangrillo, au spus că mortalitatea a scăzut foarte mult în ultimul timp şi că asta s-a întâmplat pentru că virusul a suferit mutaţii care îl fac mai puţin agresiv. Cum aţi comenta aceste afirmaţii?

Mircea Sofonea: Că virusul a suferit o serie de mutaţii – asta e cât se poate de real. Dar nu ştim cu certitudine dacă virusul e mai puţin agresiv, mai puţin virulent. Dar eu aş veni cu o altă explicaţie pentru scăderea mortalităţii Covid în ultimul timp. În această perioadă, lucrez împreună cu colegii de la Universitatea Montpellier chiar la un studiu privind mortalitatea Covid-19. Studiul nu e încă gata în proporţie de 100%, dar câteva concluzii am putut să tragem. Iar cea mai importantă este că proporţia cazurilor letale a scăzut, într-adevăr. Şi a scăzut destul de mult. Însă explicaţia noastră este că avem mai puţine cazuri mortale fiindcă virusul a circulat în ultimul timp mai mult printre tineri. Şi era de aşteptat să se întâmple astfel, pentru că e vară, iar tinerii ies mai mult, sunt activi şi intră în contact cu virusul. Ori organismul lor face cu mult mai bine faţă atacului SARS-CoV-2 decât cel al vârstnicilor. Când vom finaliza acest studiu îl vom oferi spre publicare mai multor reviste de ştiinţă şi atunci vom avea şi cifrele corecte şi toate explicaţiile.

Reporter: Şi pentru că am ajuns la vară şi la tentaţiile ei, autorităţile române – şi nu numai ele – au decis că măştile trebuie să fie purtate şi în spaţiile deschise. Asta deşi recent directorul OMS pe Europa, Hans Kluge, a afirmat că politica organizaţiei rămâne aceeaşi: măştile sunt indicate doar medicilor şi bolnavilor. Ce să mai înţelegem de aici?

Mircea Sofonea: Eu cred că este bine ca măştile să fie purtate şi afară, dar numai acolo unde nu se poate respecta distanţarea. Mă gândesc aici la meciurile de fotbal, la concerte şi aşa mai departe. De exemplu, în Franţa s-a aprobat ca meciurile din Ligue 1 să se joace cu spectatori, însă numărul lor este limitat de la 5.000. Iar fiecare spectator este obligat să poarte mască şi să respecte distanţarea. Explicaţia e simplă: oamenii ţipă, se agită, iar în timp ce strigă, potenţialii infectaţi pot să răspândească foarte uşor virusul, chiar dacă e pe un spaţiu deschis, pe stadion. La fel, dacă strănută sau tuşeşte. Masca, la fel ca şi distanţarea şi igiena corectă, sunt principalele instrumente pe care le avem pentru a preveni infectarea.

Restaurantele s-ar fi putut deschide şi în România