Erdogan acuză Gemania de „practici naziste”, pentru anularea unor mitinguri de suport al referendumului din Turcia

”Practicile voastre nu sunt diferite de cele ale naziştilor”, a declarat Erdogan la Istanbul, în cursul unui miting al femeilor în favoarea referendumului cu privire la extinderea puterilor sale, potrivit News.ro.

”Eu credeam că Germania a renunţat de mult timp (la aceste practici). Ne-am înşelat”, a continuat el.

”Voi ne ţineţi lecţii de democraţie, iar apoi împiedicaţi miniştrii acestei ţări să se exprime acolo”, a deplâns şeful statului turc.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Relaţiile dintre Ankara şi Berlin s-au tensionat clar după anularea joi şi vineri, în Germania, a unor mitinguri de susţinere a referndumului din 16 aprilie cu privire la extinderea puterilor preşedintelui Erdogan.

Alte articole

Angela Merkel, în vizită la Cotroceni. Nicușor Dan dezvăluie ce a vorbit cu fostul cancelar german

Gestul lui Recep Tayyip Erdogan care l-a surprins pe Nicușor Dan. Cum a reacționat președintele României

Turcia a reacţionat foarte violent şi a acuzat Germania că acţionează în favoarea unei victorii a taberei ”nu” în referendum.

Cancelarul Angela Merkel a explicat că decizia de autorizare sau nu a acestor mitinguri nu revine statului federal, ci este de competenţa comunelor.

Merkel l-a sunat sâmbătă pe premierul Binali Yildirim, într-o încercare de a calma tensiunile, iar miniştrii de externe ai celor două ţări urmează să se întâlnească miercuri.

În pofida acestor interdicţii, ministrul turc al Economiei Nihat Zeybekci, urma să ia parte duminică la două adunări organizate de grupuri turce, la Koln şi Leverkusen.

În Germania se află cea mai importantă comunitate a diasporei turce din lume, adică aproximativ trei milioane de persoane, puternic curtate de diverse partide înaintea tuturor scrutinelor majore din Turcia.

Turbulenţele dintre Berlin şi Ankara, constante după puciul eşuat de la 15 iulie din Turcia, s-au agravat după încarcerarea luni, pentru ”propagandă teroristă”, a corespondentului germano-turc al cotidianului Die Welt în Turcia Deniz Yücel.

Erdogan l-a prezentat vineri pe Yücel drept un ”reprezentant al PKK” şi un ”agent german”, o acuzaţie de spionaj respinsă ca ”aberantă” de Berlin.

Şi cancelarul austriac Christian Kern a îndemnat duminică la o interzicere pe teritoriul Uniunii Europene a apariţiei politicienilor turci în campanie, pentru a evita astfel ca Ankara să exercite presiuni asupra unor state membre ca Germania, relatează Reuters.

Kern a declarat într-un interviu pentru Welt am Sonntag că această consolidare a puterilor lui Erdogan va slăbi statul de drept în Turcia, va limita separarea puterilor şi va încălca valorile UE.

El a îndemnat totodată UE să pună capăt negocierilor de aderare a Turciei şi să anuleze sau să reducă ajutoarele în valoare de 4,5 miliarde de euro pe care i le-a promis până în 2020.

”Ar trebui să ne orientăm relaţiile cu Turcia fără iluzia unei aderări la UE”, a declarat Kern pentru ziar.

”Turcia s-a îndepărtat şi mai mult de Europa în ultimii ani. Drepturile omului şi valorile democratice sunt călcate în picioare. Libertatea presei este un cuvânt străin”, a spus cancelarul austriac.

Kern a criticat arestarea de către turci a jurnalistului germano-turc Deniz Yucel, corespondentul ziarului Die Welt, dar şi a multor altor jurnalişti, universitari şi funcţionari publici şi a îndemnat la eliberarea imediată a lui Yucel.

El a adăugat însă că Ankara a rămas un partener important în probleme de securitate, imigraţie şi cooperare economică şi că autorităţile turce îşi respectă obligaţiile în cadrul acordului privind oprirea migraţiei pe care l-a încheiat cu Bruxellesul.

Turcia urmează să organizeze un referendum, la 16 aprilie, privind revizuirea Constituției, care are ca scop să transfere întreaga putere executivă președintelui, ceea ce ar consolida în mod considerabil prerogativele lui Erdogan.

Potrivit oficialilor turci, revizuirea Constituției, care i-ar putea permite lui Erdogan să rămână la putere până în 2029, este necesară pentru a oferi țării un executiv puternic, capabil să facă față provocărilor economice și de securitate.