UPDATE Victor Ponta a reacţionat la materialele apărute în presă. Într-o postare pe Facebook, el afirmă că miza acestor informaţii nu este el, ca fost prim-ministru, ci potenţialele investiţii în România anunţate de o mare companie chineză, CEFC, care a cumpărat recent şi KazMunaiGas.

„M-am tot intrebat azi de ce toata Propaganda Securitatii a reincalzit brusc ciorba cu mine cercetat pentru stergerea datoriilor Rompetrol???

Alte Articole

De ce nu este deschis sicriul lui Costel Corduneanu? Este acoperit ...

Doi ingineri de la Electrica Oradea, trimişi în judecată pentru ...

Cătălin Cherecheș rămâne în închisoare pentru a ispăși ...

Sunt eu atat de important ca sa inventezi lucruri care evident sunt complet idioate – cum ar fi ca noi am sters vreo datorie desi scrie clar si in lege si in HG ca e vorba de vanzarea de actiuni ale statului / sau ca eu negociam in Turcia in 2015 dupa operatie memorandumul semnat in 2013/ sau ca Guvernul Ponta a sters datoriile care nu mai exista din 2010 – motiv pentru care DIICOT a si inculpat niste fosti ministrii/ cel mai comic e cu „Ranchul” lui Erdogan la care am fost eu de parca era vorba de George Bush Jr si Turcia si Texas (sau Ankara si Astana) sunt acelasi lucru!

UPDATE Guvernul răspunde cu promptitudine solicitărilor venite dinspre Parchete, a declarat miercuri purtătorul de cuvânt al Guvernului, Liviu Iolu, întrebat dacă Executivul a primit de la DNA o solicitare legată de informații privind Memorandumul cu KazMunayGas semnat de fostul premier Victor Ponta.

„Nu putem comenta cazuri punctuale, dar Guvernul, ca practică generală, răspunde solicitărilor venite de la Parchete cu promptitudine. Nu e o chestiune politică să o detaliez aici, e o chestiune tehnică între instituții. (…) La orice solicitare, Secretariatul General al Guvernului răspunde. (…) E o chestiune tehnică între SGG și Parchete”, a afirmat Liviu Iolu, citat de Agerpres.

Oficiali ai DNA au transmis, la solicitarea Agerpres, că nu confirmă că există dosar în lucru.

Procurorii DNA au ridicat documentele privind memorandumul de înţelegere cu KazMunayGas, potrivit unor surse guvernamentale citate de EurActiv.ro.

Dosarul a fost deschis în 2015, când procurorii au început urmărirea penală in rem pentru trafic de influenţă şi luare de mită, iar surse judiciare au declarat pentru EurActiv.ro că Victor Ponta este printre cei vizaţi în dosar. Victor Ponta a semnat, în ianuarie 2014, o hotărâre de guvern prin care a fost adoptat memorandumul de înţelegere cu kazahii care au cumpărat Rompetrol, după ce Curtea Constituţională s-a opus validării prin lege a acestui memorandum, de fapt un contract comercial de stat. Aceleaşi surse guvernamentale susţin că multe dintre pretenţiile kazahilor se regăsesc în memorandum, de-aici plecând, de fapt, ancheta procurorilor.

Chiar vicepreşedintele KazMunayGas, Azamat Zhangulov, a afirmat, în mai 2016, că există posibilitatea ca procurorii să investigheze acest memorandum.

„Există această posibilitate ca ei (n.red.- procurorii) să investigheze situaţia. Însă, în perioada în care a fost semnat memorandumul era o conducere, iar acum este alta. Înţelegerea era cu statul roman, s-au schimbat câţiva miniştri, dar nu a existat nicio premisă că aceste înţelegeri au fost frauduloase. Ne-am exprimat intenţia de a plăti 200 de milioane de euro, cu condiţia de a constitui fondul de investitii (…) Schimbările de miniştri nu au ajutat acest lucru”, a declarat atunci Azamat Zhangulov.

Procurorii consideră suspecte vizitele dese ale lui Ponta în Turcia după semnarea memorandumului cu KazMunayGaz, dar şi faptul că fostul premier folosea, în timpul acestor vizite, o cartelă telefonică turcească pentru convorbiri private, iar DNA încearcă practic să stabilească dacă termenii memorandumului au fost negociaţi în străinătate, mai scrie EurActiv.

Sursele judiciare citate afirmă că, într-una dintre vizitele făcute de Ponta în Turcia, în contextul unei operaţii la genunchi, acesta ar fi fost invitat de preşedintele Turciei, Recep Tayyp Erdogan, la una din vilele sale.

Potrivit aceloraşi surse, în acest dosar DNA a solicitat ajutorul mai multor state pentru a verifica mişcările unor sume de bani ale unor terţi care ar fi jucat rolul de intermediari între KazMunayGaz şi oficiali ai statului roman, iar procurorii DNA au făcut mai multe cereri pentru comisii rogatorii în acest sens.

O datorie rostogolită de mulţi ani, de la Adrian Năstase încoace 

Între 2003 şi 2010, datoria istorică de aproape 600 de milioane de dolari a rafinăriei Petromidia a fost rostogolită practic de Guvernul Năstase, iar posibilele fapte penale din acea vreme sunt anchetate de DIICOT în dosarul Rompetrol II, care vizează privatizarea rafinăriei Petromidia între 1999-2000 şi ordonanţa Guvernului Năstase din 2003.

În anul 2000, grupul Rompetrol, condus de Dinu Patriciu, a cumpărat rafinăria Petromidia cu 50 de milioane de dolari, după ce privatizarea către compania turcească Akmaya a eşuat. Rompetrol s-a angajat în schimb că va plăti datoria istorică de aproximativ 600 de milioane de dolari.

Trei ani mai târziu, în octombrie 2003, Guvernul Năstase a transformat restanţele bugetare ale Rompetrol, în valoare de 603 milioane de dolari, în obligaţiuni cu maturitate de şapte ani.

Ordonanţa 118/2003, semnată de premierul Adrian Năstase şi contrasemnată de fostul ministru al Finanţelor, Mihai Tănăsescu şi fostul ministrul al Economiei, Dan Ioan Popescu, a stabilit regimul juridic al creanţelor bugetare reprezentând TVA, accize, contribuţia la Fondul special al drumurilor publice, precum şi majorările de întârziere, dobânzile, penalităţile si penalităţile de întârziere, datorate si neachitate de catre Rompetrol la data de 30 septembrie 2003.

Fostul premier Adrian Năstase s-a apărat întotdeauna spunând că legea de aprobare a ordonanţei 118/2003 a fost promulgată în 2005 de noul preşedinte Traian Băsescu.

În 2007, Dinu Patriciu a vândut Rompetrol companiei de stat din Kazahstan, KazMunaiGaz, pentru o sumă ce este şi astăzi o enigmă: între 1,6 miliarde şi trei miliarde de dolari.

În 2010, obligaţiunile statului au ajuns la maturitate, iar Rompetrol nu răscumpărase datoriile decât într-o mică măsură. Astfel, statul a redevenit acţionar.

Pe 15 februarie 2013, Guvernul USL Ponta II a încheiat memorandumul cu grupul kazah KazMunayGaz. Acesta prevedea că statul roman accepta o plată de 200 de milioane de dolari contra unui pachet de 26 la sută din acţiunile statului. Restul de 400 de milioane de dolari urma să fie inclus într-un presupus fond mutual de investiţii de un milliard de euro.

Trei luni mai târziu, în mai 2013, Guvernul Ponta a încercat să legitimeze acest contract de stat prin lege adoptată de majoritatea USL din Parlament. Preşedintele de atunci, Traian Băsescu, a atacat legea la Curtea Constituţională, care a decis că adoptarea memorandumului prin lege nu respectă Constituţia.

În aceste condiţii, guvernul condus de Victor Ponta s-a văzut nevoit să adopte memorandumul prin hotărâre de guvern, iar legalitatea acestui act este astăzi cercetată de procurorii anticorupţie.

Hotărârea de guvern a fost adoptată pe 22 ianuarie 2014.

În primăvara anului trecut, datoria kazahilor nu era plătită. Nici cele 200 de milioane de dolari către stat, nici fondul de investiţii de 400 de milioane de dolari. În plus, kazahii de la KazMunayGaz au depus o cerere de intrare în insolvenţă, cerere respinsă, însă, de Tribunalul Bucureşti.