Europa, ameninţată cu războiul. Preşedintele azer e gata să atace teritoriile Armeniei

Enclavă cu majoritate armeană alipită în 1921 la Azerbaidjan de autorităţile sovietice, Nagorno-Karabah şi-a proclamat unilateral independenţa în 1991, cu sprijinul Armeniei.

A urmat un război între Armenia şi Azerbaidjan. O încetare a focului a fost încheiată în 1994. De atunci, negocierile în vederea unui tratat de pace sunt mediate de Grupul de la Minsk – un grup de mediatori internaţionali coprezidat de Rusia, Franţa şi SUA.

„Teoria principală a Grupului de la Minsk este de a spune că nu există soluţie militară pentru acest conflict. Cine a spus asta? Drept cine se cred ei? Deschideţi Carta ONU şi priviţi dacă ţările au dreptul la autoapărare!„, a declarat preşedintele azer într-un interviu acordat mai multor canale media locale.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

„Noi încercăm să fim constructivi şi toleranţi, dar astăzi negocierile sunt practic oprite„, a adăugat el.

Alte articole

Trei petroliere, atacate de drone în Marea Neagră, în apropiere de Strâmtoarea Bosfor

Pensionarii din România ar putea primi cu până la 480 de lei în plus de la 1 ianuarie 2027

„Am dovedit că avem dreptate pe scena internaţională şi pe câmpurile de luptă”, a apreciat Aliev, evocând „luptele din aprilie” 2016, referindu-se la câteva zile de confruntări sângeroase pe linia frontului din Nagorno-Karabah, ceea ce a generat temeri o vreme cu privire la un război deschis.

Bogat în hidrocarburi, Azerbaidjanul, ale cărui cheltuieli militare depăşesc bugetul anual al Armeniei, a ameninţat în mai multe rânduri că va prelua controlul asupra Nagorno-Karabah cu forţa.

Conflictul din Nagorno-Karabah din anii 1990 s-a soldat cu circa 30.000 de morţi, aminteşte AFP.