Europa, ameninţată cu războiul. Preşedintele azer e gata să atace teritoriile Armeniei

Enclavă cu majoritate armeană alipită în 1921 la Azerbaidjan de autorităţile sovietice, Nagorno-Karabah şi-a proclamat unilateral independenţa în 1991, cu sprijinul Armeniei.

A urmat un război între Armenia şi Azerbaidjan. O încetare a focului a fost încheiată în 1994. De atunci, negocierile în vederea unui tratat de pace sunt mediate de Grupul de la Minsk – un grup de mediatori internaţionali coprezidat de Rusia, Franţa şi SUA.

„Teoria principală a Grupului de la Minsk este de a spune că nu există soluţie militară pentru acest conflict. Cine a spus asta? Drept cine se cred ei? Deschideţi Carta ONU şi priviţi dacă ţările au dreptul la autoapărare!„, a declarat preşedintele azer într-un interviu acordat mai multor canale media locale.

„Noi încercăm să fim constructivi şi toleranţi, dar astăzi negocierile sunt practic oprite„, a adăugat el.

Alte articole

Noul bilanţ al exploziei de la un depozit de carburant din Nagorno Karabah este îngrozitor: 170 de morţi, susţin separatiştii

„Am dovedit că avem dreptate pe scena internaţională şi pe câmpurile de luptă”, a apreciat Aliev, evocând „luptele din aprilie” 2016, referindu-se la câteva zile de confruntări sângeroase pe linia frontului din Nagorno-Karabah, ceea ce a generat temeri o vreme cu privire la un război deschis.

Bogat în hidrocarburi, Azerbaidjanul, ale cărui cheltuieli militare depăşesc bugetul anual al Armeniei, a ameninţat în mai multe rânduri că va prelua controlul asupra Nagorno-Karabah cu forţa.

Conflictul din Nagorno-Karabah din anii 1990 s-a soldat cu circa 30.000 de morţi, aminteşte AFP.