CRIZA IMIGRANŢILOR. Europa intră în RĂZBOI cu 30.000 de traficanţi de persoane

Europa, în război împotriva unei armate criminale de circa 30.000 de traficanți.”Aceasta este prima prioritate pentru noi, fără nicio îndoială, nu doar pentru Europol, ci pentru toate statele membre ale Uniunii Europene”, explică Robert Crepinko, responsabil pentru combaterea rețelelor de crimă organizată în cadrul Oficiului european de poliție (Europol), cu sediul la Haga.

Nu doar că traficul de ființe umane îi face pe candidații la exil să își asume un risc enorm, ci el reprezintă de asemenea o „imensă provocare pentru toate statele membre, atât pe plan umanitar, cât și pe cel al securității”, a estimat Crepinko, într-un interviu acordat AFP,citată de Agerpes.

Acest „business” mortal, care învârte miliarde de dolari, se hrănește cu disperarea unui număr crescând de persoane care fug de război și de sărăcie din țări precum Siria, Afganistan, Eritreea și Somalia.

Citeşte şi CRIZA IMIGRANŢILOR. Încă o viaţă de copil, adusă tribut fugii către o viaţă mai bună

Din ce în ce mai bine organizate, bandele de traficanți utilizează rețelele de socializare, itinerare bine rodate și metode expeditive pentru a face să vină valuri de refugiați și de migranți în Europa.

În iulie, UE a lansat o operațiune de anvergură împotriva traficanților în Marea Mediterană, culegând mai întâi informații, înainte de a se pregăti să acționeze militar, în principiu în săptămânile următoare, împotriva navelor traficanților, în special în largul coastelor libiene.

Din martie, autoritățile europene au identificat un grup internațional de aproximativ „30.000 de suspecți” în toată Europa, printre care 3.000 operând în Mediterana și dintre care unii sunt originari din țări nemembre ale UE, cu care Europol face schimb de informații, afirmă Crepinko.

Acești traficanți de diferite naționalități și religii lasă deoparte divergențele lor pentru a colabora de la caz la caz, potrivit necesităților și acolo unde sunt bani de câștigat, relevă el, citând exemplul unui rețele de 16 traficanți, destructurată recent în Grecia prin arestarea a doi români, doi egipteni, doi pakistanezi, șapte sirieni, a unui indian, a unui filipinez și a unui irakian. Ei au câștigat în câteva luni aproape 7,5 milioane de euro, făcând să vină în principal în Europa sirieni, trecându-i cu acte false din Turcia în Grecia, atât pe căi maritime și aeriene, cât și terestre.

Traficul de ființe umane, combinat uneori cu sclavia sexuală și exploatarea în locuri de muncă prost plătite, este „probabil businessul cel mai profitabil” dintre toate activitățile criminale, devansând chiar traficul de arme și cel de droguri, afirmă o purtătoare de cuvânt a Agenției europene de supraveghere a frontierelor Frontex, Izabella Cooper.

Citeşte şi CRIZA IMIGRANŢILOR. Un ministru avertizează: Europa este un BAZAR în acest moment

Din ce în ce mai mult, traficanții utilizează rețelele de socializare, Facebook sau altele, pentru a-și oferi serviciile, a-și negocia prețurile și a organiza traseele migranților, potrivit Europol și Frontex. Astfel, Frontex, care face schimb de informații cu țările membre ale UE, a dezvăluit o rețea condusă de eritreeni, care trimiteau migranți din această țară spre Libia, trecând prin Sudan și având ca destinație finală Italia, afirmă Cooper.

În Africa Occidentală și Subsahariană, traficanții utilizează o serie de camioane și adăposturi pentru a-i aduce pe migranți în Libia. Una din rutele utilizate trece prin Ghana, Burkina Faso și Niger. Odată migranții ajunși în Libia, rețelele specializate îi trimit să traverseze Mediterana în ambarcațiuni pescărești sau mici bărci pneumatice supraîncărcate care, presupune Frontex, „ar putea fi importate din China”.

Potrivit mărturiilor obținute de Frontex, unii traficanți i-ar fi forțat chiar pe candidații la exil să urce în aceste ambarcațiuni precare sub amenințarea unui revolver, când aceștia din urmă au realizat cât este de periculos să navigheze la bordul lor, potrivit reprezentantei Frontex. Libia este „un adevărat chilipir pentru traficanți” pentru că legea nu există cu adevărat acolo, și-a exprimat ea regretul.