Eurostat. Cum îşi împart românii veniturile. Cei mai mulţi bani se duc pe mâncare şi băutură

La nivelul Uniunii Europene se observă modalităţi diferite de consum, care depind foarte mult de nivelul veniturilor, de obiceiurile culturale sau de situaţie geografică. În 2017, în medie în ţările UE cea mai mare parte (aproape un sfert) din cheltuielile de consum ale gospodăriilor au fost alocate către sectorul „locuinţă, apă, electricitate şi gaze” (care exclude achiziţionarea locuinţelor), în timp ce „transportul” a reprezentat 13%, „alimentele şi băuturile non-alcoolice” – 12 %, în timp ce „restaurantele şi hotelurile” şi „recreaţia şi cultura” au fiecare aproximativ 9%. Un procent de 4% până la 6% este pentru segmentul „mobilă şi electrocasnice”, „îmbrăcăminte şi încălţăminte”, „băuturi alcoolice şi tutun” şi „sănătate”; în timp ce „comunicaţiile” şi „educaţia” au 3% şi, respectiv 1%.

Gospodăriile au alocat în 2017 cea mai mare parte a cheltuielilor de consum către sectorul „locuinţă” în aproape toate statele din Uniunea Europeană, exceptând Estonia, Lituania şi România, unde „alimentele” au fost cele mai important, şi Cipru şi Malta, unde au fost „restaurantele şi hotelurile”.

Per total, România a alocat 22,5% din totalul cheltuielilor de consum ale gospodăriilor pentru „locuinţă, apă, electricitate şi gaze”, 27,8% pentru „alimente şi băuturile non-alcoolice”, 11,2% pentru „transport”, 6% pentru „sănătate”, 5,8% pentru „recreaţie şi cultură”, 5,7% pentru „băuturi alcoolice şi tutun”, 4,6% pentru „mobilă şi electrocasnice”,4,1% „comunicaţii” şi 3,7% pentru alte bunuri şi servicii.

Alte articole

Ilie Bolojan: Ar fi păcat să ne întoarcem de unde am plecat. Datele Eurostat arată că direcţia este una corectă. Economia se stabilizează fără a pune presiune pe viitorul generaţiilor următoare

România, în topul creșterilor de preț la combustibili în Europa. Ce arată datele Eurostat