EUROSTAT frânează entuziasmul lui Cîţu: România, locul 4 în topul ratelor inflaţiei din UE

Rata anuală a inflaţiei în Uniunea Europeană a scăzut în iunie la 2,2%, de la 2,3% luna precedentă, ţările membre cu cele mai ridicate rate fiind Ungaria, Polonia, Estonia, Lituania şi România, arată datele publicate vineri de Oficiul European de Statistică (Eurostat).

16 iul. 2021, 17:00
EUROSTAT frânează entuziasmul lui Cîţu: România, locul 4 în topul ratelor inflaţiei din UE

Comparativ cu situaţia din mai 2021, rata anuală a inflaţiei a scăzut în 12 state membre, a rămas stabilă în patru şi a crescut în 11 ţări. În rândul acestora din urmă se regăseşte şi România, unde rata anuală a inflaţiei a crescut până la 3,5% în iunie, de la 3,2% în mai. Comparativ, în iunie 2020 rata anuală a inflaţiei în România era de 2,2%.

Cele mai ridicate rate anuale ale inflaţiei în UE au fost înregistrate, luna trecută, în Ungaria (5,3%), Polonia (4,1%), Estonia (3,7%), Lituania şi România (ambele cu 3,5%), iar cele mai scăzute în Portugalia (minus 0,6%), Malta (0,2%) şi Grecia (0,6%).

Datele Eurostat mai arată că în zona euro rata anuală a inflaţiei a scăzut în iunie la 1,9%, de la 2% luna precedentă. În iunie 2020, rata anuală a inflaţiei în zona euro era de 0,3%.

Rata inflaţiei, afectată în primul rând de creşterea preţului energiei

Pentru statele din zona euro, cel mai semnificativ impact asupra creşterii anuale a preţurilor a venit din partea energiei, unde s-a înregistrat o creştere de 1,16 puncte procentuale, urmată de bunurile industriale neenergetice (0,31 puncte procentuale), servicii (0,28 puncte procentuale), alimente, băuturi alcoolice şi ţigări (0,15 puncte procentuale).

Săptămâna trecută, după o procedură de revizuire strategică de 18 luni, Banca Centrală Europeană a anunţat modificarea ţintei sale de inflaţie la 2% pe termen mediu, renunţând la precedenta formulare potrivit căreia BCE miza pe o ţintă de inflaţie „mai mică, dar apropiată de 2%”, care a creat impresia că instituţia de la Frankfurt este mai preocupată de o creştere a preţurilor peste ţinta sa decât de una mai mică.

Citeşte şi: Ce avere are Mugur Isărescu. Cât a câştigat în 2020 din poziţia de Guvernator al BNR