Eurovision 2026. Alexandra Căpitănescu reprezintă România cu piesa „Choke Me”

Finala Eurovision 2026 are loc sâmbătă seară la Viena, unde 25 de artiști încearcă să pună mâna pe trofeul celui mai mare concurs de muzică din lume. România este reprezentată de Alexandra Căpitănescu (22 de ani), originară din Galați, cu piesa rock „Choke Me”.

Eurovision 2026. Alexandra Căpitănescu reprezintă România cu piesa „Choke Me”

Finlanda este marea favorită a serii pentru a câștiga cel mai mare concurs de muzică din lume și a aduce ediția din 2027 la Helsinki.

Prestația Alexandrei Căpitănescu este de așteptat duminică dimineața, în jurul orei 01.00, în funcție de durata concurenților anteriori, având în vedere că România este pe poziția 24 din 25 în ordinea intrărilor pe scenă, urmată doar de Austria, țara gazdă a ediției din acest an.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Concurenta României are, astfel, un avantaj de vizibilitate, melodia urmând să fie interpretată chiar înainte de marea încheiere susținută de Austria.

Alte articole

Tragedie în Gorj. Bărbatul dat dispărut pe 6 mai a fost găsit mort în râul Jiu

Cele trei variante de premier de pe masa lui Nicușor Dan. Președintele ia în calcul și un guvern minoritar format numai de PNL sau de PSD

Alexandra Căpitănescu este câștigătoarea Selecției Naționale Eurovision 2026. A devenit cunoscută în 2023, după ce a câștigat trofeul emisiunii „Vocea României”, după un parcurs care a convins atât juriul, cât și publicul.

„Absolventă a Facultății de Fizică și, în prezent, studentă la master în fizică medicală, Alexandra îmbină un profil academic atipic cu un parcurs artistic în plină dezvoltare, construindu-și identitatea muzicală în jurul autenticității și al expresiei directe.

După câștigarea concursului de talente, artista și-a consolidat prezența pe scena muzicală prin lansări proprii și colaborări, dezvoltând un stil care combină sensibilitatea cu o energie scenică puternică”, potrivit unui comunicat al TVR.

Piesa „Choke Me”, cu care va reprezenta România la Eurovision Song Contest 2026, abordează, într-un limbaj metaforic, stările de presiune emoțională și blocaj interior.

„Titlul nu are un sens literal, ci descrie senzația de a fi copleșit de propriile gânduri, de frici sau de așteptări venite din exterior. Mesajul piesei este unul despre conștientizare și depășire: despre momentul în care alegi să îți înfrunți vulnerabilitățile, să îți accepți limitele și să îți regăsești echilibrul. În această construcție, fragilitatea nu este ascunsă, ci devine parte din forța de a merge mai departe”, a menționat TVR.

Potrivit website-ului Eurovision World, care estimează șansele în funcție de cotele oferite de casele de pariuri internaționale, Finlanda are prima șansă sâmbătă, cu 39%. Este urmată de Australia, cu 23%, în timp ce Bulgaria se situează pe locul al treilea, cu numai 8%.

În top 10 ar urma să intre Grecia, ce are șanse de 6% să câștige, Israel, cu 5%, România, cu 4%, Danemarca și Italia, cu 2%, respectiv Franța și Malta, ce au numai 1%.

Alexandra Căpitănescu, declarații înainte de finală

Reprezentata României a transmis un mesaj emoționant înainte de concertul care îi poate aduce marele trofeu. Alexandra Căpitănescu le-a mulțumit tuturor pentru susținerea de care au dat dovadă în ultimele zile și i-a îndemnat pe fani să o voteze în această seară. Artista trăiește cele mai mari emoții.

„Vreau să vă mulțumesc tare mult pentru încredere, pentru susținere, pentru faptul că sunteți alături noi și ați fost alături de noi. Este o experiență incredibilă tot ce se întâmplă, parcă este rupt din altă realitate. Vreau să vă spun că, dacă ar fi să vă dau un sfat, să aveți încredere în intuiția voastră și în vocea voastră, pentru că este important să spuneți ceea ce simțiți și să nu renunțați niciodată”, a declarat Alexandra Căpitănescu, pe Instagram.

După ce joi a reușit să ducă România în finala Eurovision, aceasta a spus că este mândră să reprezinte țara noastră în fața publicului mondial și a mulțumit susținătorilor.

„Sunt foarte fericită! Și recunoscătoare pentru fiecare vot, pentru fiecare mesaj și fiecărei persoane care a crezut în noi. Calificarea în finală este un vis devenit realitate și promit să dăm tot ce avem mai bun în marea finală Eurovision. Calificarea nu este doar o realizare personală, ci și o oportunitate de a reprezenta cu mândrie România în fața unui public format din milioane de oameni. Mulțumim tuturor celor care au fost alături de noi în această călătorie și rugăm publicul să continue să ne susțină în marea finală de pe 16 mai 2026”, a declarat Alexandra Căpitănescu, pentru Libertatea.

Istoria participării României la Eurovision

1994 a fost primul an în care România a participat la Eurovision. Iar de-a lungul timpului, concursul a devenit un fenomen în țara noastră, cu multe emoții atât la selecțiile naționale, cât și pe marea scenă europeană. Vă prezentăm istoria momentelor României la Eurovision, cu toate locurile obținute, potrivit Adevărul.

România a participat pentru prima dată la Eurovision în 1994, la Dublin. Reprezentantul țării a fost Dan Bittman, cu piesa „Dincolo de nori”. S-a clasat pe locul 21.

Ediția din acel an a fost câștigată de Irlanda, prin Paul Harrington și Charlie McGettigan, cu piesa „Rock ‘n’ Roll Kids”.

După trei ani în care nu a reușit să participe, România a revenit din nou pe scena mare a Eurovision în 1998. Regretata Mălina Olinescu ne-a reprezentat atunci cu melodia „Eu cred”, o piesă sensibilă, cu o interpretare pe măsură. S-a clasat însă pe locul 22.

Trofeul Eurovision a fost câștigat atunci de Dana International pentru Israel, cu piesa „Diva”.

Doi ani, mai târziu, în 2000, trupa Taxi a participat cu piesa „The Moon” și a obținut locul 17.

Ediția a fost câștigată de Danemarca, cu piesa „Fly on the Wings of Love” cântată de Olsen Brothers.

Ascensiunea a început în 2002, când Monica Anghel și Marcel Pavel ne-au reprezentat cu piesa „Tell Me Why”. Cei doi artiști au terminat competiția în top 10, pe locul 9, cu 71 de puncte.

Câștigătoarea ediției a fost Marie N din Letonia, cu piesa „I Wanna” (176 de puncte).

Un an mai târziu, Nicola a reușit un loc 10, cu piesa ,,Don’t Break My Heart” (73 de puncte).

Trofeul Eurovision a fost câștigat de reprezentanta Turciei, Sertab Erener, cu „Everyway That I Can” (176 de puncte).

În 2004, Sanda Ladoși a reprezentat România cu melodia „I Admit” și s-a clasat pe locul 18, cu 40 de puncte.

Concursul a fost câștigat de Ruslana pentru Ucraina, cu piesa „Wild Dances” și un punctaj cum nu se mai văzuse până atunci: 280 de puncte.

Au urmat doi ani foarte buni pentru România în concursul internațional, cu punctaje excelente și clasări spectaculoase.

În 2005, Luminița Anghel și Sistem au impresionat cu piesa „Let Me Try” și au urcat pe podium. Au obținut locul 3, cu 158 de puncte.

Competiția a fost câștigată de Grecia. Helena Paparizou a obținut 230 de puncte cu piesa „My Number One”.

Un an mai târziu, Mihai Trăistariu a reprezentat România cu „Tornero” și a ocupat locul 4, cu 172 de puncte, cel mai mare punctaj al României într-o finală Eurovision. Piesa a devenit hit în mai multe țări din Europa.

Trofeul a mers atunci la trupa Lordi din Finlanda, cu piesa „Hard Rock Hallelujah”, care a obținut 292 de puncte.

În 2007, proiectul Todomondo a participat cu piesa „Liubi, Liubi, I Love You” și s-a clasat pe locul 13, cu 84 de puncte.

Ediția a fost câștigată de Marija Šerifović pentru Serbia, cu „Molitva” (268 de puncte).

Un an mai târziu, România a fost reprezentată de Nico și Vlad Mirită cu „Pe-o margine de lume”. Au terminat pe locul 20, cu 45 de puncte.

Dima Bilan din Rusia a câștigat Eurovisionul cu piesa „Believe”, care a obținut 272 de puncte.

În 2009, Elena Gheorghe a urcat pe scena Eurovision cu piesa „The Balkan Girls”, iar România a încheiat competiția pe locul 19, cu 40 de puncte.

Câștigătorul ediției a fost Alexander Rybak pentru Norvegia, cu piesa „Fairytale” și un punctaj record: 387 de puncte.

A urmat un an bun pentru România. În 2010, Paula Seling și Ovi au cucerit publicul cu piesa „Playing With Fire” și au obținut locul 3, cu 162 de puncte.

Concursul a fost câștigat de Lena, reprezentanta Germaniei, cu „Satellite”, care a primit 246 de puncte.

În 2011, Trupa Hotel FM a participat cu piesa „Change” și s-a clasat pe locul 17, cu 77 de puncte.

Trofeul Eurovision a fost câștigat de Ell & Nikki pentru Azerbaidjan, cu piesa „Running Scared” (221 de puncte).

Un an mai târziu, trupa Mandinga a reprezentat România cu „Zaleilah” și a ocupat locul 12, cu 71 de puncte.

Suedia a câștigat competiția, cu Loreen și piesa „Euphoria” (372 de puncte).

În 2013, Cezar Ouatu a participat cu „It’s My Life”, iar România s-a clasat pe locul 13, cu 65 de puncte.

Câștigătoare a fost Emmelie de Forest pentru Danemarca, cu piesa „Only Teardrops” (281 de puncte).

În 2014, Paula Seling și Ovi au revenit la Eurovision cu piesa „Miracle”. Au ocupat atunci locul 12, cu 72 de puncte.

Ediția a fost câștigată de Conchita Wurst , din Austria, cu „Rise Like a Phoenix” (290 de puncte).

Un an mai târziu, trupa Voltaj a participat cu „De la capăt”, o piesă emoționată. România a terminat pe locul 15, cu 35 de puncte.

Câștigător a fost Måns Zelmerlöw, din Suedia, cu „Heroes” (365 de puncte).

În 2016, Ovidiu Anton trebuia să reprezinte România, cu piesa „Moment of Silence”, după ce a câștigat selecția națională. Însă, cu doar câteva săptămâni înainte de marele concurs, România a fost descalificată de la competiție de către EBU (European Broadcasting Union), în urma unor datorii neachitate de către TVR.

Tot în 2016, s-a schimbat sistemul de vot. Dacă până atunci fiecarea țară oferea un singur set de puncte (care combina atât preferințele publicului, cât și punctajele juriului), din 2016 fiecare țară acordă două seturi separate de puncte: unul de la juriu, unul de la televot. De aceea punctajele au început să crească semnificativ.

În 2017, România a revenit la Eurovision și a obținut un loc bun. Ilinca și Alex Florea ne-au reprezentat cu „Yodel It!”, o piesă inedită și s-au clasat pe locul 7, cu 282 de puncte.

Trofeul Eurovision a fost câștigat de Salvador Sobral pentru Portugalia, cu „Amar pelos dois”, care a strâns 758 de puncte.

În 2018, trupa The Humans nu a reușit să treacă de semifinală cu piesa „Goodbye”.

Un an mai târziu, Ester Peony a concurat cu „On a Sunday”, dar nici ea nu s-a calificat în finală.

În 2021, Roxen a participat cu „Amnesia”, însă România nu a ajuns în finală. Eurovision 2021 a fost câștigat de trupa Måneskin din Italia, cu piesa „Zitti e buoni”, care a obținut 524 de puncte.

WRS a reprezentat România cu piesa „Llámame” și s-a clasat pe locul 18 în finală, cu 65 de puncte. Chiar dacă nu s-a clasat în prima jumătate a clasamentului, piesa a căpătat vizibilitate mare și s-a auzit la radio în mai multe țări din Europa.

Ediția a fost câștigată de Kalush Orchestra pentru Ucraina, cu piesa „Stefania” ( 631 de puncte).

Un an mai târziu, Theodor Andrei a participat cu piesa „D.G.T. (Off and On)”, însă nu a trecut de semifinale.

Trofeul Eurovision a fost câștigat din nou de Loreen, pentru Suedia, cu piesa „Tattoo” (583 de puncte).

Cel mai amplu boicot din istoria competiției

După ce competiţia de anul trecut, organizată de Elveţia, a fost vizionată de 166 de milioane de telespectatori, organizatorii speră la un rezultat la fel de bun și la actuala ediţie Eurovision, zguduită de cel mai important boicot din istoria sa din cauza participării Israelului.

Din cauza participării Israelului, cinci ţări – Spania, Olanda, Irlanda, Islanda şi Slovenia – s-au retras în acest an din cel mai mare eveniment muzical televizat şi transmis în direct din lume. Ele îi reproşează Israelului comportamentul avut în războiul din Fâşia Gaza, declanşat în semn de represalii după atacul comis pe 7 octombrie 2023 de organizaţia palestiniană teroristă Hamas pe teritoriul său.

Marţi, activişti pro-palestinieni au depus sicrie în centrul Vienei pentru a protesta astfel faţă de participarea Israelului.

Alte manifestaţii sunt prevăzute în capitala Austriei până la finala concursului Eurovision, care va avea loc sâmbătă seară.

Ce a scris presa internațională despre calificarea sa în finală

„Și în cea de-a doua semifinală au fost melodii sentimentale, patos, hituri de petrecere – și, pentru ochi, o mulțime de foc, flăcări și scântei. De exemplu, din România, Alexandra Capitanescu a făcut sala să vibreze pentru prima dată cu piesa „Choke Me” și costumele sale, într-un decor sci-fi-goth-punk, cu flăcări și tunete.

Desigur, pielea goală atrage întotdeauna – chiar dacă, din punct de vedere vocal, lucrurile nu merg întotdeauna perfect”, scrie Schweizer Radio und Fernsehen (SRF), televiziunea, radioul public de limbă germană din Elveția, într-o cronică despre cea de-a doua semifinală a concursului Eurovision. Elveția nu a reușit să se califice în marea finală.

Søren Torpegaard şi Alexandra Căpitănescu au salvat o gală în care nu s-a făcut nicio menţiune cu privire la absenţa RTVE, televiziunea publică spaniolă, scrie El Peridico, citat de News.ro.

Majoritea pieselor vor trece neobservate, cu excepţia celor din Danemarca şi România, a mai scris publicația iberică.

Siguranţa cu care Søren Torpegaard a păşit pe scena Wiener Stadthalle a fost hipnotică, iar calificarea lui nu a fost o surpriză, deși din punct de vedere vocal nu a fost seara lui, potrivit El Periodico.

„Este și cazul Alexandrei Căpitănescu, care a cucerit cu notele sale din piesa „Choke Me”. Plină de energie debordantă, interpreta română a făcut din rock arma sa principală. Un gen care a propulsat deja spre succes trupele Mor ve Ötesi (Turcia, 2008), Lordi (Finlanda, 2006) şi Måneskin (Italia, 2021)”, a amintit El Periodico.

Și presa din Austria a relatat despre piesa Alexandrei Căpitănescu, amintind că a fost criticată înainte de Eurovision 2026 de către experți în prevenția violenței.

„Aceștia spun că «Choke Me» transmite un mesaj problematic într-o perioadă în care violența împotriva femeilor este în creștere. Alexandra Căpitănescu a subliniat însă în mod constant în interviuri că versul respectiv are un caracter metaforic. Piesa rock intensă și plină de energie s-a calificat, așa cum era de așteptat, în finală”, a scris Der Standard.

De ce a fost comparată cu Lady Gaga

„Alexandra Capitănescu din România a surprins fanii cu piesa «Choke Me»”, a notat The Sun.

„România a transformat spectacolul în heavy rock cu piesa «Choke Me», care a stârnit un mic scandal în perioada premergătoare Eurovisionului din cauza versurilor. Cu toate acestea, cântăreața Alexandra Căpitănescu, masterandă la Facultatea de Fizică din București, a apărat melodia, insistând: «Spre deosebire de inima clasică, care reprezintă romantismul sau iubirea drăguță, inima anatomică sugerează vulnerabilitate… și emoții intense, fizice și aproape dureroase»”, conform AFP.

„Competiția s-a intensificat din nou joi seara la Wiener Stadthalle, cu încă 15 țări și artiștii lor care își doreau calificarea în finală. Considerată de mulți o semifinală mult mai puternică, etapa de joi a inclus favorite precum Delta Goodrem din Australia, favorita publicului DARA din Bulgaria și cântăreața pe care mulți o consideră „outsiderul” ediției din 2026, Alexandra din România”, a scris ChronicleLive.

BBC a lăudat-o pe artista din România. „Alexandra Căpitănescu a fost o adevărată forță a naturii în timpul piesei sale «Choke Me», care a sunat de parcă Lady Gaga ar fi fost solista trupei Evanescence”, a scris site-ul televiziunii britanice.

Și BBC amintește de controversele stârnite de versurile melodiei, despre care criticii au spus că ar glorifica violența sexuală.

„Însă Alexandra susține că, de fapt, versurile se referă la senzația de sufocare sub greutatea așteptărilor societății. Exprimându-și dorința de a se elibera de aceste constrângeri, ea a cântat legată de doi chitariști cu coarde gigantice, iluminate cu neon”, a mai notat BBC.

Cum poate fi votată România la Eurovision

Alexandra Căpitănescu nu poate fi votată de publicul din România, conform regulamentului competiției, însă poate primi susținere din partea românilor din diaspora, aflați în țările participante la Eurovision 2026, dar și din restul lumii. Artista poate fi votată prin apel telefonic, SMS sau online, în funcție de sistemul de vot disponibil în fiecare țară participantă.

Vezi mai jos modalitatea de vot pentru fiecare țară care o poate vota pe Alexandra Căpitănescu în finala Eurovision 2026 (unele țări oferă doar posibilitatea votului online, în timp ce altele permit numai votul numai prin SMS și/sau apel telefonic):