Evaluarea Națională 2022. Ghid cu sfaturi de examen pentru elevi. Cum să rezolvi fiecare subiect în parte

Evaluare Națională 2022 Profesorul Cătălin Zaman a realizat un ghid de recomandări pentru examen pentru elevii de clasa a VIII-a care dau Evaluarea Națională.

“În primul rând, este necesară lecturarea cu atenție a celor două texte la prima vedere, de cel puțin două ori, prima lectură fiind una de acomodare, în care elevul ia contact cu textul propriu-zis. Pe măsură ce va citi primele cinci subiecte, elevul se va întoarce la text și va căuta cu atenție informațiile cerute de aceste exerciții. Sunt itemi simpli, pe care ar fi păcat să îi greșească din neatenție”, spune profesorul. Așadar, primul pas important este lectura atentă, sfătuiește cadrul didactic.

În ceea ce privește subiectul al II-lea, acesta “urmărește creativitatea elevilor, și aici cerințele putând fi diverse, de la o compunere de caracterizare a personajului din textul dat (subiectul primit și la simulare), până la scrisoare, e-mail sau pagină de jurnal, în care elevii să integreze diferite tipare narative (descriptiv, dialogat, pe lângă cel narativ)”. “Aici recomandarea ar fi să-și organizeze ideile bine, în funcție de cele trei componente esențiale (introducere, cuprins și încheiere) și să-și dispună paragrafele corespunzător, armonios, astfel încât aspectul lucrării să fie ireproșabil. De asemenea, să utilizeze ciorna atunci când sunt nesiguri, până vor da o formă finală compunerii!”, a transmis profesorul pentru Edupedu.

Cătălin Zaman predă la Școala Gimnazială din satul Clondiru, din comuna Ulmeni, județul Buzău, iar în anul 2020 a fost premiat la Gala Merito. Tot în anul 2020, la Evaluarea Națională, jumătate dintre copiii de la clasă au obținut note peste 9 și patru note de 10 la proba de Limba română.

Alte articole

Rezultate finale la Evaluarea Națională 2022 – edu.ro. Mai multe medii de 10 după contestaţii. Ponderea elevilor cu medii peste 5 a crescut la 82,4%

Ghidul complet de sfaturi pentru Evaluarea Națională 2022

“În așteptarea examenului de Evaluare Națională, care se apropie cu pași repezi, elevii sunt din ce în ce mai conectați, iar emoțiile încep să se simtă. Sigur, ele fac parte din fiecare, însă trebuie utilizate în mod constructiv și de evitat să fie determinante în nota finală.

Determinante, însă, în nota finală, ar trebui să fie câteva etape de care elevii să se ajute atunci când vor avea subiectele în față:

1. În primul rând, este necesară lecturarea cu atenție a celor două texte la prima vedere, de cel puțin două ori, prima lectură fiind una de acomodare, în care elevul ia contact cu textul propriu-zis. Pe măsură ce va citi primele cinci subiecte, elevul se va întoarce la text și va căuta cu atenție informațiile cerute de aceste exerciții. Sunt itemi simpli, pe care ar fi păcat să îi greșească din neatenție. Așadar, primul pas important: lectura atentă!

2. La exercițiul 6, subiectul poate varia. Conform testelor de antrenament, în cele șase modele de subiecte, elevii au avut cinci cerințe diferite, de la mijloace de caracterizare a personajului, la identificarea figurilor de stil, a elementelor de versificație, a tiparului narativ sau chiar a transformării din vorbire directă în vorbire indirectă. Exercițiile necesită cunoștințe de teorie literară pe care elevii să le coreleze cu informațiile din text.

3. Următoarele trei exerciții sunt spaima elevilor. Exercițiile 7, 8, 9 de la subiectul A vor fi provocarea cea mare a examenului. Aici răspunsul depinde, într-o mare măsură, de diversitatea lecturilor din gimnaziu. Fie că vorbim de operele de la clasă sau de cele din bibliografia suplimentară, ele pot constitui baza de lectură care să îl ajute pe elev să depășească aceste exerciții. Dacă exercițiul 7 presupune mai mult analiza textelor la prima vedere, elevul fiind nevoit să identifice o temă/un element comun între cele două texte oferite ca suport, exercițiul 8 va urmări abilitățile de argumentare a propriilor idei în corelare cu ideile desprinse din text.

La următorul exercițiu, elevul va asocia textul literar dat cu un altul, identificând o valoare morală/culturală comună. Un profesor desăvârșit a reușit, însă, de-a lungul gimnaziului, să ofere o listă de lecturi care să acopere teme general-valabile: iubirea, natura, călătoria, copilăria, joaca, istoria, patriotismul etc.

Aici o atenție deosebită aș recomanda-o și la redactarea răspunsurilor: să fie coerente, dispuse în paragrafe conform ideilor exprimate, fără greșeli de ortografie și punctuație.

4. Subiectul B presupune 8 exerciții care vor folosi o multitudine de cunoștințe ale elevilor, de la fonetică-vocabular, la morfo-sintaxă și sintaxă a frazei. Deși primele patru exerciții sunt în sistem grilă, ele comportă anumite capcane pe care elevii ar trebui să le depășească. De aceea trebuie citite cu atenție, iar răspunsul dat în urma unei analize atente. Fonetica, spre exemplu, ar putea cere identificarea unor cuvinte care conțin diftong sau triftong. Aici capcana cea mare ar veni din utilizarea grupurilor ce, ci, ge, gi sau che, chi, ghe, ghi care, urmate de o vocală în silaba din care fac parte, formează un singur sunet!

5. Exercițiul 5 conține exerciții de morfologie. Elevii vor avea de identificat anumite părți de vorbire (pronume diferite, adjective diferite, substantive în cazuri diferite sau chiar verbe la moduri/timpuri diferite). Recomandarea ar fi ca ei să citească fragmentul cu atenție și să nu extragă prima parte de vorbire care le iese în cale, ci pe aceea de care sunt siguri!

6. Exercițiile 6 și 7 vor utiliza cunoștințele de sintaxă, primul de sintaxa propoziției, cel de-al doilea de sintaxa a frazei. Aici, elevul ar trebui să exerseze alcătuirea de enunțuri diverse (imperativ, asertiv, interogativ, exclamativ) în care diferite cuvinte să îndeplinească o anumită funcție sintactică. La exercițiul 7, vor avea fie de identificat propoziții dintr-o frază dată, fie de construit un anumit raport sintactic, fie de precizat acesta. Și aici se poate exersa destul de simplu, prin fraze formate din 3 propoziții sau prin exerciții aplicate în care se oferă un enunț, elevul fiind nevoit să completeze cu un altul pentru a obține raportul sintactic cerut.

7. Exercițiul 8 vine cu cerințe interesante, acelea de a corecta anumite greșeli sau de a preciza forma corectă a cuvintelor. Este un exercițiu foarte bine ales, care îi provoacă pe elevi.

8. Subiectul al II-lea urmărește creativitatea elevilor, și aici cerințele putând fi diverse, de la o compunere de caracterizare a personajului din textul dat (subiectul primit și la simulare), până la scrisoare, e-mail sau pagină de jurnal, în care elevii să integreze diferite tipare narative (descriptiv, dialogat, pe lângă cel narativ). Aici recomandarea ar fi să-și organizeze ideile bine, în funcție de cele trei componente esențiale (introducere, cuprins și încheiere) și să-și dispună paragrafele corespunzător, armonios, astfel încât aspectul lucrării să fie ireproșabil. De asemenea, să utilizeze ciorna atunci când sunt nesiguri, până vor da o formă finală compunerii!

La final, atrag atenția și asupra stării emoționale a elevilor. Am tot vorbit mai sus de latura cognitivă a elevului, însă tot mai mulți elevi resimt presiunea unei note mari la această primă probă, iar această presiune ar trebui ridicată de pe umerii lor prin încrederea pe care am putea să le-o acordăm. Le doresc tuturor elevilor succes, să aibă încredere în ei și în cunoștințele lor, să fie concentrați și mulțumiți cu ce au realizat în acele două ore de examen”, a explicat profesorul Zaman.