Un cutremur puternic, cu magnitudinea de 5,7 grade pe scara Richter, s-a produs miercuri dimineață, în zona Vrancea, fiind resimțit destul de tare în Galați, Iași, Capitală, inclusiv în Republica Moldova.
„Din Covasna a plecat. Nu înseamnă că geologia ține de județe și nici de următoarea reorganizare. Ar însemna să facem la Baia Mare una, la Târgu Jiu, la Arad, una prin Marea Neagră.
Sunt două aspecte. E un cutremur de 5,7. Nu prea am mai avut. Lumea uită că scara Richter este o scară logaritmică, în magnitudini. 5,7 a însemnat că l-am simțit destul de bine la Galați, Brăila și în zonele exterioare Carpaților.
În general, cutremurele din Vrancea se simt mai bine în exteriorul arcului carpatic. Este legat de geometria acestei zone. Este singura zonă din țară care generează cutremure la adâncimi mari. Restul sunt la 10-15 kilometri”, a declarat profesorul Ioan Munteanu la România TV.
Potrivit specialistului, „(n.r. – cutremurele) de suprafață pot face pagube mult mai mari. Acolo undele se combină și devin distructive. La cele de adâncime, atenuarea undelor înseamnă că frecvența… Când asculți muzică la maximum, tot ce aud ceilalți sunt bașii. Distructive vor fi frecvențele înalte. La cutremurele de mică adâncime, undele sunt mai distructive”.
„E o legendă urbană sau o speranță că am scăpat. Din nefericire, nu asta înseamnă. Mai degrabă m-aș speria dacă aș avea o serie de cutremure foarte mari, de 6 grade, și mă trezesc și cu unul de 7.
La adâncimea asta, replicile sunt mai puțin frecvente. Placa din Vrancea generează seisme până la 180 de kilometri adâncime.
Dar în România avem două zone importante: zona superficială, până la 35 de kilometri, și zona adâncă, care pleacă de la 70 de kilometri.
Revenind la acest seism, a fost puțin mai mare. Pe toată lumea ne-a trezit telefonul. El funcționează pe alt principiu. Ceea ce face aplicația este că folosește accelerometrele pentru a detecta magnitudinea în momentul respectiv”, a explicat Ioan Munteanu.
„Ele sunt furnizoarele de date, telefoanele din zona epicentrului. Raza și viteza cu care se propagă undele fac ca alerta să ajungă la telefoanele din zona respectivă. Cu cât ești mai departe, cu atât vei primi alerta puțin mai devreme. E o alertă care nu este corectată doar pe telefoane. Nu se poate anticipa. Sunt două forme de undă la orice cutremur. Ceea ce simțim noi cel mai mult…Sunt două forme majore de unde. Undele secundare se propagă cu o viteză de două ori mai mică. Ceea ce primiți voi este diferența dintre unde”, a afirmat profesorul.
„Din fericire, nu avem o influență așa mare asupra plăcilor. Probabil noi le simțim mai agresive noaptea. Restul sunt la anumite perioade. Dintr-un punct pot trage un număr infinit de drepte. Statistic vorbind, nu e relevant. Cel de la Târgu Jiu a fost în mijlocul zilei. A fost o serie de cutremure. Se opresc pentru că aceste cutremure sunt eliberări de energie pe niște structuri care au și ele perioade de timp în care sunt mult mai active. După ce s-a eliberat acea energie, o perioadă de timp nu va elibera aceeași energie”, a dezvăluit acesta.
„În România nu se proiectează la 9. Noi nu am depășit niciodată asemenea cutremure. E o estimare mai puțin exagerată, să ai limitele de siguranță. Maximul s-a calculat la 180 de kilometri. Spre imposibil ar fi 8 și puțin. Toată lumea proiectează pentru puțin mai mult. Constructorii au limitele lor”, a spus Ioan Munteanu. „Ce mă îngrijorează sunt clădirile, cele care nu sunt cu bulină roșie. La un cutremur de 7,4, un sfert din București este dărâmat. Clădirile… Nu vă uitați doar la bulina roșie, ci și la fisuri, crăpături. Cele care sunt așa nu au prea multe șanse. Sunt multe în București”, a continuat expertul.
„Când vine? Din fericire, nu putem prezice. Ar însemna să creăm o panică generalizată. Trebuie să explicăm oamenilor ce se va întâmpla. Ce putem face este ca, în anumite zone, să calculăm care vor fi efectele. Putem să calculăm, constructorii pot să calculeze cum să fie proiectate clădirile”, a conchis profesorul.