EXCLUSIV Dezvăluiri România TV din culisele comitetului „de acaparare a Justiţiei”. Cine sunt #reziştii compromişi aleşi de Bolojan, lista ruşinii

Comisia a fost înființată anul trecut în decembrie după isteria provocată de USR în urma detonării reportajului Recorder despre presupusele nereguli din Justiție. Recent, echipa de lucru a început să funcționeze efectiv, deși nu are o componență clară stabilită prin decizia lui Bolojan și publicată în monitorul oficial. Prima ședința s-a lăsat cu scandal, anunţă România TV.

Premierul Bolojan l-a desemnat pe rezistul Andrei Lupu, fostul deputat ales pe listele USR, să conducă ședințele comisiei. Lupu este unul dintre locotenenții lui Dacian Cioloș și fost lider al partidului Reper, parte a grupării progresiste de la Bruxelles – RENEW Europe. După ce a ratat intrarea în Parlament, fostul deputat Lupu a primit din partea lui Bolojan o sinecură politică frumoasă, adică poziția de secretar de stat la Cancelaria premierului. Alături de Lupu, comisia este condusă de rezista Oana Cambera, și ea fosta parlamentar al partidului cioloșist REPER, numită de Bolojan în aceeași poziție de secretar de stat la Guvern.

Lupu și Cambera, potrivit dezvăluirilor România TV, s-au remarcat în legislatura trecută prin inițiative progresiste, cei doi au făcut promovare publică în favoarea organizației Mozaiq, a comunității LGBTQ din România. La rândul ei, MOZAIQ, organizația fanion a minorităților sexuale din România, a făcut campanie electorală pentru cei doi progresiști în anul 2024. În 2023, Lupu și Cambera au organizat și participat la așa-zisul forum parlamentar pentru diversitate, un eveniment organizat de MOZAIQ și de câțiva parlamentari români progresiști care lupta pentru drepturile minorităților sexuale, în special pentru căsătoriile între persoanele de același sex.

Alte articole

Victor Ciutacu: „Sper că tefeliștilor nu le e frică de CNA, de CNCD, de Tolontan și de colhozul zgomotos și petiționar format din cele 2000 de ONG-uri”

Sondaj INSCOP 2026. Răsturnare de situație dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri. Ce partid se află pe primul loc, e cel mai mare scor de până acum

Forumul LGBTQ a fost moderat de Elena Calistru, șefa organizației Funky Citizen, prietena reziștilor Lupu și Cambera. Deloc întâmplător, Elena Calistru și ONG-ul ei fac parte din comisia lui Bolojan pentru modificarea legilor justiției, o comisie a cărui scop vădit este de fapt preluarea de către grupările rezist a funcțiilor de conducere din procuratură, adică DNA, Parchetul General, dar și pozițiile de judecători șefi la Înalta Curte de Justiție. Calistru ar fi întreținut printre altele o relație amoroasă cu Radu Burnete, consilierul prezidențial a lui Nicușor Dan pe probleme economice, rezistul Burnete se erijează într-un fel de eminență cenușie și om de influență majoră la Palatul Cotroceni.

Așadar, grupările rezist controlează în mod direct activitatea comisiei guvernamentale pe Justiție, comisie care trebuie să vină cu propuneri de modificare a legilor justiției până la sfârșitul lunii ianuarie. O primă inițiativă care a produs rumoare în magistratură a fost aceea că procurorii șefi de la DNA, Parchetul General și DIICOT să fie selecționați și numiți doar la propunerea secției de procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, iar ministrul Justiției și președintele României să nu mai aibă vreun cuvânt de spus în procedura de numire sau selecție. O altă propunere vizează predarea de către Secția de Judecători de la CSM a atribuțiilor cu privire la promovarea judecătorilor la ÎCCJ către Plenul CSM, din care fac parte inclusiv procurorii desemnați în acest for. Documentul de reforma scurs către presă mai conținea o propunere de revenire la anchetarea judecătorilor și procurorilor de către DNA, exact ca pe vremea lui Kovesi, precizează România TV

Nemulţumiri în PSD după consultările de la Guvern: „Bolojan n-a venit cu o viziune”

Nu întâmplător aceste propuneri au fost împinse în dezbaterea publică de către ONG-urile tradiționale ale grupării rezist cum sunt Funky Citizen, DECLIC sau Corupția Ucide, ONG-uri aduse la masă comisiei cu binecuvântarea lui Bolojan de către reziștii Andrei Lupu și Oana Cambera, vechi tovarăși de luptă ideologică a acelorași personaje care controlează aceste organzații. Dar legăturile nu se opresc aici! Secția de procurori din CSM are și ea legături directe cu mișcarea rezist, din cauză că procurorul Claudiu Sandu, vicepreședintele CSM a participat direct printr-un inteviu amplu, asumat, la realizarea reportajului Recorder, prin care a fost atacată conducerea Curții de Apel și șefa Înaltei Curți. Un alt apropiat al grupării rezist, membru CSM, este tot un procuror, Daniel Horodniceanu, fostul șef al DIICOT apropiat al Laurei Codruța Kovesi.

EXCLUSIV Laura Vicol și Maricel Păcuraru, cuplul de infractori care atacă statul. Cum vor să profite de oamenii de bună credință

Pentru ca lucrurile să fie și mai evidente la ședințele comisiei lui Bolojan au participat și magistrații rezist din ONG-ul Forumului Judecătorilor din România condus de judecătorii Dragoș Călin și Alinel Bodnar. Judecătorul Bodnar s-a căsătorit recent cu Bianca Firezar, una din protejatele și consilierele de comunicare ale premierului Bolojan, care a participat la nuntă în calitate de invitat de onoare.

Grindeanu: UDMR şi USR l-au întrebat pe primul-ministru în coaliţie ce-i cu comitetul ăla pentru legile justiţiei / Privesc, ca să citesc din clasici în viaţă, cu îngrijorare acea desfăşurare legată de acel comitet şi nu văd care-i finalitatea

Preşedintele PSD, Sorin Grindeanu, a declarat marţi că UDMR şi USR l-au întrebat pe primul-ministru în coaliţie ce-i cu comitetul pentru legile justiţiei, care a fost înfiinţat la nivelul Guvernului. El a mai spus că priveşte, ca să citească din clasici în viaţă, cu îngrijorare acea desfăşurare legată de acel comitet şi nu vede care-i finalitatea lui.

”UDMR şi USR l-au întrebat pe primul-ministru în coaliţie ce-i cu comitetul ăla pentru legile justiţiei, că noi nu suntem… (…) Şi au fost întrebări din partea celor de la USR, de exemplu, şi de la UDMR, ce vrea acel comitet? Că avem totuşi Parlament, există comisii juridice, în acel mod se fac legile în ţara asta. Avem un referendum care spune că nu poţi să faci ordonanţe de urgenţă în domeniul Justiţiei. Prin Parlament se fac aceste lucruri. Astea au fost întrebările”, a declarat Sorin Grindeanu, la Gândul, despre discuţiile de luni, din coaliţia de guvernare.

Întrebat ce a răspuns Bolojan, Grindeanu a răspuns: Nimic. Şi acel comitet, cel puţin mie, deşi pot să spun că Ministrul Justiţiei este prezent, prin natura funcţiei. (…) în acest moment e în situaţia în care are nişte propuneri, vreo 200. Eu nu ştiu care este şi nu vreau să-i trimit în derizoriu. Chiar vreau să fiu bine înţeles, dar care e expertiza unor domni, doamne, de la Vocea României, de exemplu, în ceea ce priveşte legile Justiţiei? Nu vă supăraţi. Sunt oameni care au făcut facultăţi, s-au dat doctorate. Plagiate sau neplagiate. Există un anumit circuit în ţara asta. Şi nu doar în ţara asta, ci peste tot în lume. Legile se fac în Parlament”. Grindeanu a mai arătat că priveşte cu îngrijorare acest comitet.

”Eu pot să vă spun că privesc, ca să citesc din clasici în viaţă, cu îngrijorare acea desfăşurare legată de acel comitet şi nu văd care-i finalitatea”, a afirmat el.

Liderul PSD a mai declarat că există comisie parlamentară la Senat, există comisie parlamentară la Camera Deputaţilor.

”Sunt lucruri care se pot discuta într-o formă organizată. Nu trimit şi nu vreau să fiu greşit înţeles. Sigur că tot ce vine dinspre societatea civilă e foarte binevenit, dar asta nu înseamnă că lucrurile nu trebuie să intre pe circuitul democratic corect a unei ţări, membră a Uniunii Europene, care respectă reguli”, a subliniat Sorin Grindeanu.

În 24 decembrie 2025, la câteva zile de la publicarea în Monitorul Oficial a hotărârii de înfiinţare a Comitetului pentru revizuirea legislaţiei din domeniul justiţiei, iniţiat de premierul Ilie Bolojan, Coaliţia pentru Apărarea Statului de Drept, condusă de avocata Elena Radu, a contestat decizia, solicitând instanţei de contencios administrativ şi fiscal de la Curtea de Apel Bucureşti suspendarea actului administrativ. Potrivit instanţei CA Bucureşti, termenul a fost stabilit pentru joi, 8 ianuarie 2026.

Decizia privind constituirea Comitetului pentru revizuirea legilor justiţiei a fost publicată în Monitorul Oficial din 19 decembrie 2025. Conform deciziei de înfiinţare, Comitetul va fi alcătuit din reprezentanţi ai Cancelariei prim-ministrului şi reprezentanţi ai Ministerului Justiţiei, în calitate de membri permanenţi şi va fi condus de reprezentantul Cancelariei prim-ministrului.

Printre atribuţii, acest grup de lucru va avea analiza efectelor punerii în aplicare a legislaţiei din domeniul justiţiei adoptate în 2022, dar şi a opiniilor formulate de către asociaţiile reprezentative ale magistraţilor şi de către ONG-uri.