EXCLUSIV DOCUMENT Anchetă explozivă despre rețeaua care își bate joc de siguranța datelor naționale. Vicepremierul Oana Gheorghiu și ministrul Irineu Darău dau digitalizarea moldovenilor

Sunt noi dovezi care arată cum guvernul pregătește scurgerea de informații confidențiale. După ce Gheorghiu și Ambrozie Darău l-au mazilit pe Dragoș Vlad, fostul șef al Autorității pentru Digitalizarea României, care s-a opus transferului ilegal de date ale statului român nemților, acum se pregătește un alt tun cu moldovenii. Darău și Gheorghiu și-au pus la coducerea Digitalizării, în locul lui Dragos Vlad omul de încredere care se pregătește acum transferul de date către moldoveni pe aceeași rețetă ca în cazul Schwarz: lobby discret al Oanei Gheorghiu în favoarea unui grup de interese.

Gheorghiu și Darău refac traseul demersului pentru afacerea Schwartz cu altul, aproape identic dar de data aceasta interesele se mută în Moldova. Miza este uriașă: renunțarea la „Platforma Națională de Interoperabilitate – PNI”, aprobată printr-o Hotărâre de Guvern semnată de fostul ministru al Economiei Radu Miruță, și implementarea în țara noastră a modelului M-Connect din țara vecină. Fără licitație publică, așa cum prevede legea. Model care, în plus, nici nu respectă reglementările de la Bruxelles și ale PNRR.

Sebastian Ghiță: „Cred că moldovenii pot invata de la noi, nu cred că programatorii români pot să ia lectii de la 5 baieti din Moldova care au făcut un soft acum 10 ani și pe care Maia Sandu, Zelenski vor sa-l înfiga în România. În inima sistemelor informatice din România trebuie să implementam un soft al unor baieti din Moldova. Este ceva de verificat de toate instuitutiile statului . Sper din toata inima ca cei de la SRI au o intelegere adanca a ceea ce face Irineu Darău”

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Citeste si Sebastian Ghiță demască impostura ministrului Irineu Darău. Cum ar fi încercat să intervină în interesul apropiaților săi: „Voia să-și bage nasul în caietele de sarcini și să le modifice!”

Alte articole

Octavian Ursulescu, sfâșiat de durere după moartea Sandei Țăranu: „În vara aceasta plănuiam să ajung la Breaza…”. Cum era răsfățată faimoasa crainică în Epoca de Aur și de ce s-a retras în plină glorie

Nu, Ilie Bolojan nu l-a dat în judecată pe Cătălin Predoiu. MAI atrage atenția asupra unei informații false răspândite în mediul online: „Nu distribuiți aceste postări și nu accesați link-urile inserate în text”

Doi dintre oamenii de încredere ai Oanei Gheorghiu, secretarul de stat Mădălina Marcu și consilierul de stat Aurel-Cătălin Giulescu pe care ulterior l-a făcut șeful digitalizării în locul lui Vlad, au făcut o vizită peste Prut, la începutul lunii aprilie. Vizita s-a făcut la doar trei zile după ce Gheorghiu l-a numit pe Giulescu consilier. Acest demers în Moldova s-a făcut fără notificarea instituției responsabile cu digitalizarea României, Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR), dar și fără participarea reprezentanților acesteia. Cei doi au fost extrem de entuziasmați de vizită și, deși nu aveau vreo calitate în acest sens, au anunțat că vor implementa soluțiile de digitalizare ale moldovenilor și în țara noastră. Cât de curând.

România accelerează digitalizarea prin modelul dezvoltat in Republica Moldova

Giulescu vorbea deja ca un șef al digitalizării, deși la acea vreme era doar consilierul Oanei Gheorghiu, proaspăt pensionat din funcția de director general al Direcției Generale pentru Evidența Persoanelor după eșecul răsunător al buletinelor electronice. România dispunea de 150 de milioane de euro prin PNRR pentru a face gratuit bulentine electronice pentru 5 milioane de români.

Timp de trei ani, Giulescu s-a chinuit să implementeze proiectul, dar a eșuat lamentabil: cel mult un milion de români urmând să beneficieze de această gratuitate, restul, cu bani. Cu asemnea rezultate, nu e greu de înțeles de ce Oana Gheorghiu l-a reeșapat în consilier și ulterior i-a dat sarcini mult mai importante în domeniul digitalizării.

Citeste si EXCLUSIV Sebastian Ghiţă, atac dur la Irineu Darău și Oana Gheorghiu: „Dacă erau din PSD, erau arestați. Au făcut trafic de influență”

Primul lucru pe care Giulescu l-a făcut din noua funcție de președinte al Autorității pentru Digitalizarea României a fost să anuleze procedura de achiziție pentru „Platforma Națională de Interoperabilitate – PNI”, o platformă IT care ar fi trebuit să asigure schimbul automat de date între instituțiile publice, iar cetățenii să facă mai puține drumuri la ghișeu. Asta în condițiile în care licitația era în desfășurare dar fostul director Dragoș Vlad nu a cedat presiunilor de a băga în combinație rețeaua Gheorghiu – Schwarz. Inițial licitația fusese anulată doar pe facebook și nu și în SEAP.

Abia după această dezvăluire, la o săptămână, licitația a fost anulată și din SEAP deși era în plină desfășurare. S-a luat această decizie a anulării licitației de către ministrul Darău care a cerut Autorității pentru Digitalizarea României caietele de sarcină ale licitației. Scopul ascuns fiind modificarea acestora astfel incat licitatia să fie câștigată de cine trebuie.

Dragoș Vlad: „Această adresă e dublată de o adresă din partea ministrului Darău. Îmi cere specificatiile despre toate sistemele critice ale statului român in 10 pagini. Platformele deja operationalizate, ro id și alte platforme active. Practic, printr-o adresă, vrea să știe intreaga arhitectură a statului român. Specifiicațiile sunt publice pe platforma SEAP, le aveau si nu se cere in baza unei adrese. Specificațiile duc spre o anulare, ceea ce se intampla astazi

Întorcându-ne la vizita făcută de oamenii lui Gheorghiu în Moldova, potrivit unor informații intrate în posesia Sindicatului Angajaților din Aparatul de Lucru al Guvernului, vizita desfășurată în mare secret avea ca obiect înlocuirea PNI cu un mecanism tip memorandum. Acesta ar viza implementarea platformei M-Connect, care reglementează toată arhitectura digitală interoperațională din Republica Moldova. Planul nu este unul încropit pe genunchi, ci unul elaborat, dovadă stă faptul că la întâlnirea din biroul Oanei Gheorghiu cu Dragos Vlad, în care i s-au cerut detalii despre proiectul digitalizării, s-a aflat și Giulescu, deși nu avea nicio calitate care să-i justifice prezența.

Dragoș Vlad: „Succesorul dumneavoastră este domnul Giulescu, fost consilier al domniei sale. La intalnirea pe care ati avut-o in ianuarie, a participat. Dar era angajat? Era la MAi si a participat din partea MAI, dar s-a prezentat ca viitor consilier.

Și pentru ca totul să se lege, surse din cadrul ADR au declarat pentru România tv că, zilele trecute, biroul lui Cătălin Giulescu a fost vizitat frecvent de Iurie Țurcanu, fost viceprim-ministru pentru digitalizare al Republicii Moldova si consultant în Guvernare Digitală pentru Banca Mondială, și de Vlad Manoil fost Director Adjunct al Agenției de Guvernare Electronică din Moldova. Ambii au lucrat cu Banca Mondială, cea care a pus bețe în roate proiectelor românești de digitalizare de câte ori a avut ocazia. Deși ar trebui să ofere un ajutor privind expertiza.

Banca Mondială a fost de fapt un factor de întârziere în implementarea proiectelor. De exemplu, în urmă cu trei ani a fost semnat un acord între Guvernul României și Banca Mondială, vizând migrarea sistemelor IT în infrastructura cloud, cu beneficiar Autoritatea pentru Digitalizarea României. Prin acest acord, Banca Mondială a preluat rolul de furnizor de consultanță tehnică, în practică, însă implicarea Băncii a generat întârzieri semnificative în derularea proiectului. Primele migrări efective au fost realizate abia în trimestrul 2 al anului 2025, prin efort propriu al echipei ADR, fără a se putea valorifica în timp util consultanța contractată.