Fost preşedinte al Tribunalului Militar în 1989, Doru Viorel Ursu este convins că „nu americani şi sovieticii au hotărât să-l omoare pe Ceaușescu, noi românii”. Fost ministru de Interne în Guvernul Petre Roman (1990-1991, Ursu a vorbit despre „Operaţiunea Trandafirul” din 18 – 20 decembrie 1989, masacrul de la Timişoara în care 43 de oameni au fost împuşcaţi, la ordinul Elenei Ceauşescu, iar cadavrele acestora au fost incinerate.

Doru Viorel Ursu, dezvăluiri despre masacrul de la Timişoara. „Cei care au tras au fost din Armată provocată de elemente diversioniste. Morţii Timişoarei au fost ai Armatei”

Alte Articole

Cutremur în lumea interlopă! A murit Costel Corduneanu din ...

Câte salarii compensatorii poate primi un angajat în 2024 și ...

S-a jucat cu zmeul lângă liniile cu curent electric şi a fost ...

„Termenul de revoluţie nu prea l-aţi întâlnit în cărţile mele, cu o excepţie: Timişoara. La Timişoara aveam elemente clare nu numai de revoltă, ci de încercare de schimbare a regimului comunist prin metode revoluţionare.

La Timişoara au fost morţi. A trebuit să treacă ceva timp să ne lămurim că în România n-au existat terorişti cu care s-a manipulat o ţară şi un popor. Eu sunt fiu de ofiţer al Ministerului Apărării Naţionale.

Cei care au tras au fost, pe de o parte, Armata provocată însă de elemente diversioniste care au existat şi la Timişoara şi în Bucureşti. Nu erau mulţi! Nici nu era nevoie pentru a provoca, pentru a incendia, pentru a crea ceea ce s-a întâmplat la Timişoara, pentru a provoca Armata să tragă.

Din păcate, morţii Timişoarei au fost ai Armatei. Armată orbită, la ordin, Armată ţinută între patru ziduri de cazarmă sau în agricultură sau pe şantier”, a declarat Doru Viorel Ursu, în direct la România TV.

Doru Viorel Ursu, despre reprimarea violentă a Revoluţiei de la Timişoara. „A fost un lucru oribil. Ordinele sunt clare de distrugere a cadavrelor”

„Elena Ceauşescu, informată fiind despre ceea ce s-a întâmplat la Timişoara, a ordonat aducerea la Bucureşti şi distrugerea cadavrelor. Aceasta s-a întâmplat la crematoriul care exista atunci, după care cenuşa a fost aruncată. Eu le spun mucenicii Timişoarei.

A fost aruncată la un canal undeva spre Popeşti Leordeni. A fost un lucru oribil care ne maculează istoria.

Ordinele sunt clare de distrugere a cadavrelor şi au aparţinut în principal Elenei Ceauşescu şi celor din jurul ei, crezând că în felul acesta se mai poate ascunde o tragedie.

Asta este Timişoara. Este oraşul în care avem elemente extrem de clare, mai mult ca la Bucureşti”, a mai spus Doru Viorel Ursu.

Doru Viorel Ursu, despre executarea soţilor Ceauşescu. „Procesul de la Târgovişte a fost făcătură. Condamnarea era făcută de alţii şi execuţia hotărâtă tot aşa”

Întrebat dacă căderea regimurilor comuniste din 1989 a făcut parte dintr-un scenariu bine pus la punct, Doru Viorel Ursu a amintit despre summitul din Malta din 2 și 3 decembrie 1989, la doar câteva săptămâni după căderea Zidului Berlinului, când președintele SUA, George H. W. Bush, şi secretarul general al Uniunii Sovietice, Mihail Gorbaciov, au hotărât „reîmpărţirea sferelor de influenţă”.

„Gorbaciov şi Bush au hotărât reîmpărţirea sferelor de influenţă în contextul prăbuşirii sistemului comunist clasic pe care Ceauşescu îl reprezenta. El (Ceauşescu) nu a înţeles, deşi primise rapoarte ale Direcţiei de Informaţii Externe, actualul SIE, şi nu a crezut sau poate era deja dus până în momentul fatal care a condus destinul său în faţa plutonului de execuţie format dinainte e proces”, a spus Ursu.

Fostul preşedinte al Tribunalului Militar consideră că executarea soţilor Ceauşescu este „o chestiune care ne pătează istoria”.

„Asta e o chestiune care ne pătează istoria! Procesul de la Târgovişte, acea făcătură de care Dumnezeu m-a ferit să fiu eu, pentru aşa că ar fi trebuit. Nu numai că puteam fi judecătorul procesului. Eram de facto preşedintele Tribunalului Militar Bucureşti care avea pe raza sa Târgovişte.

Mai mult, în justiţia militară, preşedintele completului sau judecătorul trebuia să aibă măcar gradul egal cu cel al judecat. Ori, Nicolae Ceauşescu nu avea grad de militar activ.

Atunci când s-a primit ordinul de a se prezenta un judecător militar la Ministerul Apărării Naţionale. Condamnarea era făcută de alţii şi execuţia hotărâtă tot aşa”, a povestit el.

Doru Viorel Ursu, despre condamnarea la moarte a lui Ceauşescu: „Se ştia zidul unde vor fi duşi pentru execuţie”

„Lucrurile erau făcute. Se ştia zidul unde vor fi duşi pentru execuţie. Militarii de la Boteni, unitatea de paraşutişti care veniseră la Târgovişte pentru a-l împuşca pe Nicolae şi pe Elena Ceauşescu.

Este o pată a istoriei României pe care nu o putem şterge. Ne-au făcut complici la ea, pentru că toată lumea a ştiut de 64.000 de morţi, de miliardele lui Ceauşescu.

Nu înţeleg cui îi e frică. Părerea mea că nu occidentalii au hotărât (condamnarea la moarte a lui Ceauşescu). Poate ruşii cât de cât.

Asta s-a făcut în closetul de lângă cabinetul ministrului Apărării, decedat între timp. Există şi aici discuţii. S-a sinucis, a fost sinucis. S-a decis în acea toaletă a istoriei noastre de către Ion Iliescu şi Petre Roman.

De unde ştiu? Gelu Voican Voiculescu într-o seară, la Tunis, unde mă dusesem într-o problemă de familie, mi-a spus momentul în care, ieşind cei doi: „Gelu, vei avea procesul pe care ţi l-ai dorit”

Ceea ce a urmat se ştie! O pată pe istoria justiţiei române şi care a sfârşit prin judecătorul Popa Gică care şi-a tras un glonţ în cap de ziua mea, când mă numea preşedintele Tribunalului Militar Bucureşti. Pe 1 martie 1990 s-a întâmplat”, a mai precizat el.

Doru Viorel Ursu: „Ceauşescu trebuia să moară pentru că avea foarte multe de spus”

„E clar că am fost manipulaţi (în 1989). Pentru ce trebuia omorât? Ulterior s-au descoperit o serie de elemente ale traiectoriei politice, dar Ceauşescu ca lider comunist naţionalist trebuia să moară pentru că avea foarte multe de spus. El a fost încăpăţânat…

Adevărul despre spionii străini trimişi în România la Revoluţia din 1989. Ursu: „Erau plantaţi în România pentru a supraveghea evoluţia”

Un alt subiect intens dezbătut în România a fost prezenţa pe teritoriul ţării în timpul evenimentelor din 1989 a unor ofiţeri ai serviciilor secrete. Doru Viorel Ursu a dat detalii despre rolul pe care l-a avut spionii în acele zile.

„Cu Mihai Caraman, probabil cel mai mare spion din toate timpurile ale românilor, am avut multe discuţii. El s-a dus la Petre Roman să-i spună: „mergeţi, domnule prim-ministru, la ambasadorul URSS şi cereţi-i să-şi retragă trupele speciale din ţară.

S-a vorbit despre o criză de 30.000. Eu unul i-am furnizat lui Caraman că nu am încă o evidenţă totală. Nici cu cred că era nevoie de 30.000 (de ofiţeri). Se spunea că erau conservaţi de mai mult timp. Nu în zilele alea, că altfel te-ai fi prins.

Iulian Vlad nu era un tâmpit! Erau plantaţi în România pentru a supraveghea evoluţia evenimentelor”, a mai spus fostul ministru de Interne.

Doru Viorel Ursu: „România a fost pe o tablă de şah. Au orchestrat nu numai la noi”

„Cei care au hotărât destinul României la evenimentele din decembrie au fost în primul rând sovieticii, ca dovadă că Gorbaciov cu o zi înainte de căderea lui Ceauşescu a anunţat în Sovietul Suprem că în România în 24 de ore vor avea loc evenimente deosebite, în timp ce secretarul american de Stat spunea că România nu intră în sfera noastră de preocupări, ci din contră, suntem de acord cu poziţia Franţei care spusese că e mai bine să-i lăsăm pe sovietici să procedeze cum au procedat în Ungaria în 1956.

România a fost pe o tablă de şah – Zbigniew Brzeziński, consilierul preşedinţilor americani pentru Europa Centrală şi de Est.

Au orchestrat nu numai la noi. Erich Honecker (fostul Secretar general al Partidului Socialist Unit din Germania) nu a fost împuşcat. Todor Jivkov (liderul comunist din Bulgaria) cât era şi de bătrân a fost lăsat să moară. Wojciech Jaruzelski care a instituit starea de asediu şi a ordonat să se tragă.

Numai la noi! Ce de au vrut să-l omoare şi cine? Nu americanii şi sovieticii au hotârât, ci noi românii”, a mai afirmat Doru Viorel Ursu.

Ce obiecte avea Nicolae Ceuşescu asupra sa atunci când a fost executat

„În buzunarele lui Ceauşescu au fost găsite două agende, două stilouri galbene şi o coală de hârtie împăturită pe care scria câteva cuvinte pe care nimeni nu le-a putut descifra.

Telefonul primit de la Bucureşti de la Atanasie Stănculescu a fost pentru a se trimite imediat cele două colete (cele două cadavre ale lui Nicolae şi Elena Ceauşescu)

Aici e problema. Nu sunt atât de sigur că e vorba despre cele două cadavre sau despre cele două agende pe care nimeni nu le-a găsit niciodată pe urmă. Agendele conţineau elemente esenţiale în susţinerea ideii lui că în spaţiul românesc au acţionat alţii”, a conchis el.