După una dintre cele mai mari crize politice post‑comuniste, România a reușit să formeze un guvern proeuropean. Președintele Nicușor Dan l-a desemnat pe Ilie Bolojan drept premier, iar Parlamentul a votat învestitura noului Executiv la sfârșitul lunii iunie, cu o majoritate confortabilă, susținută de PNL, PSD, USR, UDMR și minoritățile naționale. În cadrul acordului politic, urmează o rotație la Palatul Victoria, premierul fiind transmis către PSD în 2027.
Guvernul Bolojan a prezentat prima serie de măsuri fiscale dure: majorarea TVA la 21%, scăderea ponderii pensiilor și salariilor în buget, tăieri de cheltuieli și creșteri de accize. Acestea au fost justificate ca un răspuns necesar la deficitul public record – 9,3% din PIB, cel mai mare din UE în 2024.
Procedura a fost excepțională: Guvernul și-a asumat răspunderea în Parlament, conform articolului 114 din Constituție, astfel încât, dacă opoziția nu reușește să treacă o moțiune de cenzură în 3 zile, măsurile se adoptă automat.
Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a comentat în emisiunea „România la Raport cu Andreea Crețulescu”, de joi seara, tema austerității și asumării răspunderii. Acesta a subliniat că dincolo de măsurile legislative, reforma reală a statului presupune și reorganizarea instituțiilor publice.
„Statul român funcționează astăzi mai mult sau mai puțin pe aceeași arhitectură a statului comunist. În momentul de față, ca să faci o reformă substanțială, trebuie să te uiți la anul 2025 că să vezi care sunt acele instituții de care ai nevoie. Trebuie să comasezi. O parte din acestea sunt rezorvabile. E important să se facă curat acolo unde este cazul. Cred foarte mult că, pentru a face o rezolvare sistemică, e nevoie de un pachet. În momentul de față, România poate funcționa cu mai puțini oameni, dar nu știm dacă va fi o eficiență mai mare.
Nu vreau să zic că în privat sunt oameni mai buni decât la stat. Și la stat sunt oameni foarte buni. Dar sunt și oameni care efectiv, de multe ori, subminează interesul statului român, nu fac altceva decât să aștepte să le facă unii sau alții treaba. Asta este realitatea în care trăim.”, a declarat ministrul Energiei, Bogdan Ivan.
Acțiunea Guvernului este însă riscantă. Șase pachete de austeritate înseamnă șase moțiuni potențiale de cenzură, o premieră în politica românească. Dacă opoziția reușește să coaguleze forțe în jurul demersurilor electorale, guvernarea ar putea fi destabilizată.