EXCLUSIV. Mircea Duţu explică anomaliile vremii: Coliziunea între o masă de vapori calzi cu un front de aer polar a adus superciclonul de Cod Roşu”. Un sistem uriaş de curenţi oceanici ar putea anunţa o „mică eră glaciară”

Superciclonul de Cod Roşu a făcut ca pompierii să intervină în 42 de localităţi din 16 judeţe şi în Bucureşti, în urma ploilor abundente şi a furtunilor, dar nu s-au înregistrat probleme deosebite. În Caraş-Severin, roci căzute de pe versant au lovit o maşină, iar în Bucureşti un vehicul aflat în deplasare a fost lovit de un copac. Zoan Dobrogea pare să fie cea mai lovită, dar, din fericire, nu s-au înregistrat victime.

„E foarte bine ca asistam la o actiune de reactie preventiva deosebit de sistematica, ramanand de vazut in ce masura codul rosu, care ramane o prognoza, se va realiza si sa speram ca consecintele lui vor fi dintre cele mai putin distrugatoare. Din punct de vedere temporal meteo, ne aflam in contextul unei succesiuni de episoade mediteraneene, fenomene meteo caracterizate de ploi intense si bruste care apar toamna in regiunile de influenta climatica mediteraneana. Ele sunt provocate de intalnirea si confluenta dintre aerul rece din altitudine acele picaturi de rece de provenienta arctica si aerul cald si umed provenit din bazinele marine aferente creandu-se astfel o puternica instabilitate atmosferica cu ploi abudente si vanturi puternice care antreneaza viituri rapide si inundatii majore„, a spus profesorul Mircea Duţu în exclusivitate la România TV.

„În cazul de fata, un ciclon format in zona Adriaticii urca o masa de aer mai cald incarcat cu vapori de apa si intra in coliziune cu un aer polar de altitudine 5-6 km inaltime ce revine in aceasta zona a Europei, reactia marii negre de aceeasi natura face ca in zonele limitrose sa se amplifice consecintele meteo sporind violenta manifestarilor si consistenta cantitatilor de apa fluviala, daca observam harta prezentata de meteorologi constatam ca zonele de conjunctie dintre ciclonul mediteeranean si reactia marii negre sunt marcate de caderi de apa mult mai consistente

Alte articole

Ciclonul BARBARA aduce trei zile de potop, dar şi temperaturi la limita îngheţului. A fost convocat Comandamentul de iarnă. Elena Mateescu, în exclusivitate: „Vor fi peste 100 litri pe metru pătrat, zăpadă viscolită la munte!”

Şefa meteorologilor ANM, Elena Mateescu, anunţă inversiune termică, va fi ger ca-n plină iarnă. Primii fulgi vin mai repede ca târgul de Crăciun din Bucureşti în 2025

„Si situatia meteo e mai complicata si afectata de asa zisul cod rosu, intr-un plan mai general putem detecta si semne ale dereglarii meteo ori markerii schimbarii climatice care fac constatat prin cresterea temperaturii apei marilor si in conditiile formarii picaturilor de rece in altitudine fac ca in asa fel incat cea a uscatului si cele adiacente sa fie afectate tot mai frecvent de furtuni bruste si caderi de apa masive, asa incat crrd ca trebuie sa ne obisnuim cu asa situatii. sa ne amintim ca si anul trecut la sfarsitul lui august si inceputul lui septembrie am cunoscut asemenea caderi masive de apa in zona Dobrogei„, a mai spus profesorul Mircea Duţu în direct la România TV.

Superciclonul amenință România cu inundații severe după furtunile de Cod Roşu. În București n-a mai plouat atât de 20 de ani. La ce oră va fi atins vârful furtunii

Elena Mateescu, director ANM: Ciclonul s-a format în Mediterană și este încărcat cu o umezeală în bazinul vestic al Mării Negre, ceea ce generează cantități importante de precipitații pentru partea de sud-est a României și mai ales pentru județul Constanța, Călărași, Ialomița, Ilfov, Giurgiu și municipiu București.

Harta colorată cu albastru însamnă cantități moderate, 30-40 l/mp. Pe măsură ce devine verde, galben și roșu, ne apropiem de ceea ce ar înseamn valori de peste 80-90-100l/mp.

În intervalul codului roșu, de la ora 21.00 și până mâine la 15.00, putem să avem pe secvențe scurte de timp sau prin acumulare, cantități de până la 100l/m² sau chiar de 120-140l/m² 140l/m. În zona de sud nu am mai avut așa ceva, nu într-un timp așa de scurt, nu pentru o lună octombrie. De aceea, la un interval de 5 zile, este al doilea cod roșu emis vreodată de Administrația Națională de Meteorologie pentru cantități importante de precipitații, valori de până la trei-patru ori mai mult decât ar trebui să plouă în zona de sud-est a țării pentru o lună octombrie.

Am verificat și statistica datelor meteorologice cu cantitatea maximă de precipitații în 24 de ore în Capitală: 76 l/mp în 2 octombrie 2025. Acum, estimarea arată probabilitatea de a avea peste 80 l/mp.

Un climatolog explică ce este ieșit din comun la Superciclonul Barbara. „Astfel de episoade devin mai frecvente”

Climatologul Roxana Bojariu a spus că ciclonul Barbara e un fenomen meteo obișnuit pentru această perioadă a anunlui, dar neobișnuite sunt cantitățile mari de ploaie care vor cădea într-un timp scurt. Ea adaugă că meteorologii au emis cod roșu nu pentru a crea panică, ci pentru ca autoritățile să poată lua măsurile care se impun.

„Ieșită din comun ar fi intensitatea fenomenului, pentru că avem de-a face cu cantități foarte mari de precipitații care vin în această logică a schimbării climei, a fundalului încălzirii globale. Ciclon mediteranean e normal să avem în această perioadă a anului. Faptul că ciclonul se realimentează pe Marea Neagră aduce un spor de vapori de apă în atmosferă, dar legătura este directă cu încălzirea globală, pentru că avem, în medie, o atmosferă mai caldă, care poate să conțină o cantitate sporită de vapori de apă și acești vapori de apă vin de la suprafața mult mai caldă a mărilor, a oceanelor, în cazul de față, a Mării Mediterane și a vestului Mării Negre. Și atunci evident că vom avea sisteme normale pentru perioada din an, dar care vor avea caracteristici precum cantitățile de precipitații asociate, mult intensificate față de ce aveam acum mai multe decenii”, a explicat Bojariu.

Citește și: Cum a fost botezat ciclonul Barbara care s-a năpustit asupra României. De unde vine denumirea fenomenului meteorologic

„Astfel de episoade cu precipitații intense au devenit mai frecvente. Și vă aduc aminte că și anul trecut am avut, tot spre toamnă, astfel de cicloni mediteraneeni în care s-au realimentat pe Marea Neagră și am avut problemele acelea din județul Galați, dar și de pe litoralul Mării Negre. Anul trecut s-a înregistrat recordul absolut acum pentru România, la stația Mangalia, 235 de litri în pe metru pătrat în 24 de ore”, a amintit ea.

„Acum avem o situație asemănătoare, dar nu identică. Acest ciclon va trece relativ mai repede peste zona țării noastre. Însă avem de-a face cu aceste precipitații în cantități deosebite, chiar dacă vom avea și intensificări de vânt ce însoțesc fenomenul. Dar principala caracteristică este aceasta, a cantității mari de precipitații. Și nu se întâmplă doar în România. Avem astfel de evenimente din ce în ce mai frecvente peste tot în Europa, dar și în lume”, a continuat Bojariu.

Ea a adăugat că trebuie să ne pregătim „cu sistemele de alertare, avertizare și informare, iar pe timp mediu și lung trebuie să luăm în considerare, de exemplu, dezvoltare a orașelor care să țină cont de o permeabilizare a solului”.

Bojariu explică și de ce apar inundații în orașe când plouă abundent: „Pe de o parte, izolarea solului de atmosferă – apa n-are unde să se scurgă, se scurge pe suprafață, dar pe de altă parte avem subdimensionată rețeaua de canalizare și o densitate mare de clădiri. O dezvoltare haotică a mediului urban”.

Ea a explicat și de ce meteorologii au emis cod roșu: „E vorba de probleme legate de infrastructura din orașe, dar din păcate le știm deja. E vorba de bazinele mici din Dobrogea, care nu pot să preia asemenea cantități mari, vorbesc de bazinele hidrografice, și atunci impactul e mai puternic, dar până la urmă este un fenomen tipic de sezon rece de toamnă și vom mai avea astfel de fenomene”.

„Va trebui să ne adaptăm, nu-i vorba aici de panică. Codul acesta roșu ne atenționează să luăm acele măsuri care să limiteze impacturile, nu să ne panicheze, nu să ne paralizeze. Și evident că pentru orașe, dar și în zonele din sud-estul României, să nu te deplasezi neapărat pentru lucruri neesențiale în această perioadă e logic, așa cum e logic să încerci să eviți traficul pe pasajele care se inundă. Deci e vorba aici doar de a eficientiza răspunsul la impactul unui fenomen extrem, care nu e singular”, a adăugat ea.

Un sistem uriaş de curenţi oceanici se comportă ciudat şi ar putea afecta vremea din Europa 

O analiză a cochiliilor de scoici sugerează că sistemul oceanic de curenți ciclonici (cu mișcare circulară) din nordul Atlanticului a trecut prin două perioade de destabilizare în ultimii 150 de ani: una în jurul anului 1920 și cealaltă, din 1950 până în prezent, a relatat Live Science. Sistemul oceanic de curenți ciclonici se formează şi în regiunile cu latitudini înalte din nordul Pacificului, dar și în Oceanul de Sud, care se înfășoară în jurul Antarcticii.

Un sistem uriaș de curenți oceanici rotativi din nordul Atlanticului se comportă ciudat, susţin cercetătorii
Potrivit sursei citate, un sistem uriaș de curenți oceanici rotativi din nordul Atlanticului se comportă extrem de ciudat, posibil pentru că se apropie de un punct critic, arată o nouă analiză bazată pe studiul cochiliilor de scoici.

„Este extrem de îngrijorător”, a declarat Beatriz Arellano Nava, autoarea principală a studiului și cercetătoare postdoctorală în geografie fizică la Universitatea din Exeter (Marea Britanie), pentru Live Science.

Sistemul oceanic de curenți ciclonici nord-atlantic joacă un rol esențial în transportul căldurii către emisfera nordică și face parte dintr-o rețea mult mai amplă de curenți oceanici, cunoscută sub numele de „Circulația Meridională Atlantică de Inversiune” (AMOC).

Noile dovezi sugerează însă că  sistemul uriaș de curenți oceanici rotativi își pierde stabilitatea din anii 1950, ceea ce înseamnă că circulația acestuia s-ar putea slăbi semnificativ în deceniile următoare, potrivit cercetătorilor, într-un studiu publicat pe 3 octombrie în revista Science Advances.

„Sistemul oceanic de curenți ciclonici (cu mișcare circulară) a fost recunoscut recent ca un element de răscruce climatică. Trebuie să înțelegem mai bine efectele unei slăbiri bruște a acestuia. Dar ceea ce știm până acum, din puținele studii publicate, este că ar putea provoca fenomene meteorologice extreme tot mai frecvente, în special în Europa, precum și schimbări în modelele globale de precipitații”, a mai explicat Beatriz Arellano Nava în cadrul interviului.

Beatriz Arellano Nava: „O slăbire a sistemului de curenți oceanici rotativi poate avea efecte climatice semnificative”

Sistemul de curenți oceanici rotativi din nordul Atlanticului reprezintă o ramură a Circulației Oceanice Meridionale din Atlantic (Atlantic Meridional Overturning Circulation – AMOC), însă poate ajunge la un punct critic independent de această rețea uriașă de curenți, explică Beatriz Arellano Nava.

Efectele climatice asupra Europei, în special, ar fi similare cu cele produse de o prăbușire a AMOC, deși, probabil, mai puțin intense, deoarece AMOC este un sistem mult mai vast. Totuși, avertizează cercetătoarea, „chiar dacă consecințele nu ar fi la fel de catastrofale ca în cazul colapsului AMOC, o slăbire a sistemului de curenți oceanici rotativi poate avea efecte climatice semnificative”.

Cercetări anterioare sugerează că AMOC ar putea să se prăbușească în viitorul apropiat, deoarece mecanismul său principal – o cascadă de apă densă care se scufundă din suprafața Oceanului Atlantic de Nord și a Oceanului Arctic până pe fundul mării – începe să cedeze. Această cascadă, formată anterior din apă extrem de rece și sărată, este acum diluată de topirea ghețarilor și încălzită de creșterea temperaturilor globale, ceea ce înseamnă că apa nu mai este suficient de densă pentru a se scufunda corespunzător (apa rece și sărată este mai densă decât cea caldă și mai puțin sărată).

Un destin similar se prefigurează și pentru sistemul de curenți oceanici rotativi din nordul Atlanticului, care depinde, la rândul său, de scufundarea apei de la suprafață spre fundul oceanului.

„O cascadă de apă densă din nucleul giro-ului menține curenții rotativi activi”, a mai adăugat Beatriz Arellano Nava. Totuși, sistemul este parțial alimentat și de vânturi, ceea ce face puțin probabil un colaps complet, adaugă ea.

Oamenii de ştiinţă nu știu dacă o nouă „Mică Eră Glaciară” este posibilă

Deși sistemul de curenți oceanici rotativi din nordul Atlanticului este o ramură a AMOC, o prăbușire a AMOC ar presupune inevitabil și o slăbire dramatică a celuit dintâi fenomen. Inversul nu este însă valabil: o slăbire a sistemului de curenți oceanici rotativi din nordul Atlanticului nu înseamnă automat că AMOC s-a prăbușit, a mai precizat specialista Arellano Nava.

„Sistemul de curenți oceanici rotativi din nordul Atlanticului se poate slăbi brusc fără ca AMOC să colapseze. Asta s-a întâmplat în timpul tranziției către Mica Eră Glaciară, care a avut loc în secolele al XIII-lea și al XIV-lea”, a mai declarat cercetătoarea.

Mica Eră Glaciară, care a durat din jurul anului 1250 până spre sfârșitul anilor 1800, a fost una dintre cele mai reci perioade înregistrate în emisfera nordică de la finalul ultimei glaciațiuni. Temperaturile medii au scăzut cu aproximativ 2°C, făcând ca râurile și porturile din Europa și America de Nord să înghețe complet iarna, ceea ce a dus la crize agricole și a aruncat societatea medievală în haos, potrivit The New Yorker.

Deși factori precum erupțiile vulcanice și reducerea activității solare au contribuit la declanșarea Micii Ere Glaciare, sistemul de curenți oceanici rotativi din nordul Atlanticului se crede că a jucat un rol esențial în amplificarea fenomenului.

În prezent, din cauza schimbărilor climatice, condițiile sunt radical diferite față de cele din secolul al XIII-lea, astfel că oamenii de știință nu știu dacă o nouă „Mică Eră Glaciară” este posibilă, a mai spus Beatriz Arellano Nava.

Totuși, fenomenul ilustrează clar tipul de impacte climatice majore care ar putea apărea în viitorul apropiat.