EXCLUSIV Mircea Duţu: Vortexul polar a slăbit sub un şoc termic şi trimite aer polar

Jetul polar a prins România între două extreme: între un ciclon și un anticiclon. Când cele două se întâlnesc, rezultatul este un haos meteo destul de greu de anticipat, cum s-a întâmplat și acum.

„Ceea ce se intampla de 1 Mai acum, in urma cu o saptamana a facut obiectul a doua modele de previziuni contrare. Vom avea ceea ce se va intampla, vom avea temperaturi cu mult mai scazute decat media. La aceasta situatie, concura mai multi factori, care tin de istoricul din acest an, de circulatia aerului. Suntem dupa atatia ani in care temperaturile au fost ridicate, acum am avut iarna normala care isi prelungeste implicatiile, un vortex instabil care slabeste din ce in ce mai mult”, a explicat Mircea Duţu

Blocajul Omega aduce aer arctic peste România în minivacanţa de 1 Mai. Este „triunghiul Bermudelor” al meteorologiei

Jetul polar este un curent de aer foarte rece care circulă la altitudini mari și care, atunci când coboară spre zonele noastre, aduce după el temperaturi mai scăzute și instabilitate. Practic, e responsabil pentru schimbările bruște de vreme, și vom avea un 1 mai cu ninsori și ploi.

Alte articole

Blocajul Omega aduce aer arctic peste România în minivacanţa de 1 Mai. Este „triunghiul Bermudelor” al meteorologiei

Harta meteorologică a Europei este ”ruptă” în două, bizarul fenomen „blocajul Omega” face prăpăd: Ar putea ajunge și în România

Pe de altă parte, urmează ceva mai grav: va fi cel mai puternic El Niño din ultimul secol. Specialiștii avertizează că revenirea acestui fenomen ar putea avea efecte la scară globală asupra temperaturilor și precipitațiilor. Conform datelor analizate de mai multe centre climatologice internaționale, temperaturile de la suprafața oceanului în Pacificul ecuatorial sunt în creștere accelerată, semnalând o posibilă instalare a condițiilor specifice El Niño încă din intervalul mai–iulie 2026.

El Niño este un fenomen climatic natural caracterizat prin încălzirea anormală a apelor de suprafață din centrul și estul Oceanului Pacific ecuatorial. Acesta apare, în mod obișnuit, la intervale de doi până la șapte ani și durează, în medie, între 9 și 12 luni.

„Situaţia vremii din România din aceste zile ţine de un paradox meteorologic. De ce? O incalzire produce aer rece la sol in urma cu doua luni de la inregistrarea ei. Explicarea situatiei ofera un context mai larg. Aceste intruziuni de aer rece frecvente in aceastaa perioada asezonate cu lapovita si ninsoare la munte nu sunt neobisnuite pentru primavarara si luna aprilie. Mai exceptional este ca aprilie 2026 s-a caracterizat cu o dominatie a acestor temperaturi mai scazute, insotite de precipitatii adecvate. In acelasi timp, trebuie sa vedem cauza sistemului. Cipernicus a anunţat datele pe 2025, care explică exact ce se întâmplă şi acum. In februarie stim cu totii ce s-a intamplat in Romania. A intervenit o iarna in termini traditionali. Dar ce s-a intamplat in stratosfera? A intevrenit un fenomen neobisnuit. 3 zile sau 4 in mod brusc cu temperaturi care marcau un ecart de 40-50 de grade. Sub acest soc termic, vortexul polar a slabit si a inceput sa aiba scapari de aer rece pana astazi. Primavara se caracterizata cu un flux de aer cald. Aerul rece a intrat in contact, a produs fenomenele extreme precum zilele trecute, sau, acum, a adus din nou aer rece. El Nino se formeaza in mai, dar va avea efecte spre sfarsitul anului sau anul viitor. Efectele tin mai degraba de o iarna mai riguroasa. Dupa 4 mai, temperaturile vor creste peste medie”, a mai spus Mircea Duţu, în exclusivitate la România TV.

Serviciul Copernicus al UE anunţă că Europa se încălzește cel mai rapid

Europa a fost în 2025 continentul cu cea mai rapidă creștere a temperaturilor. Potrivit raportului realizat de Organizația Meteorologică Mondială și Serviciul Copernicus al UE, 95% din suprafața continentului a înregistrat temperaturi peste media obișnuită.

În același an, peste 1 milion de hectare au fost distruse de incendii de vegetație, iar mai mult de jumătate din Europa s‑a confruntat cu secetă în luna mai. Tot atunci, temperatura mărilor europene a atins un record anual, semnalând o încălzire accelerată a ecosistemelor marine.

Europa a fost lovită de valuri successive de caniculă în 2025. În iunie, la începutul lunii a fost afectată în special Europa de Vest, iar la sfărșitul lunii valul de căldură a afectat în special Europa de Est, unde Slovenia a întregistrat o temperatură record de 38,4%.

Luna iulie a adus recorduri de temperatură în Turcia, unde s-au depășit 50 de grade Celsius, în Cipru, unde s-au apropiat de 45 de grade iar în Grecia temperature a ajuns la 44 de grade Celsius. Vestul Europei a căzut din nou pradă caniculei în august. A început în Portugalia și s-a extins în Spania și Franța.

Samantha Burgess, lider strategic al Serviciului Copernicus: „2025 a fost al treilea cel mai cald an înregistrat vreodată, după 2024 și 2023, iar cei trei ani combinați au fost excepționali. Am văzut temperaturi excepționale atât la nivelul aerului, al uscatului, cât și al oceanelor”.

Ritmul de încălzire a fost diferit pe continent. Primăvara s-a încălzit mai lent, iarna s-a încălzit rapid, în special în Europa Centrală și Est, iar Europa de Vest a fost afectată de o încălzire mai rapidă pe timpul verii.

Europa fierbe, iar oamenii de știință avertizează: urmează un „super El Niño” care ar putea împinge temperaturile globale la noi recorduri