Magistratul recunoaște faptul că există probleme majore în Justiția românească și care, în mod firesc, îi nemulțumesc în primul rând pe cei ce activează în acest sistem, dar și pe cetățeanul de rând.
Totodată, Tiberiu Obrocea este de părere că multe dintre criticile la adresa sistemului de Justiție sunt întemeiate, dar atrage atenția asupra faptulu că este necesar să se traseze o linie între criticile constructive și atacurile la adresa magistraților și încercările de influențare a soluționării unor dosare, care afectează independența justiției.
Din nou, asistăm la un ecou foarte puternic în societatea românească după ce a fost difuzat Materialul Recorder în care au apărut anumiți magistrați. Au existat și politicieni care s-au implicat în ceea ce înseamnă sistemul de justiție. Îmi spuneau unii magistrați că este fără precedent ce s-a întâmplat.
Cum ați resimțit dumneavoastră, din țară, colegii dumneavoastră și ceea ce s-a întâmplat cu acest material și ce au însemnat ultimile luni?
Pentru început este nevoie să facem o scurtă introducere și o precizare. Justiția, deși este independentă, nu lucrează și nu funcționează într-un vid. Trebuie să conștientizăm acest aspect. Justiția trebuie să fie ancorată la realitățile sociale și trebuie să conștienteze care sunt nemulțumirile cetățenilor și problemele acestora. De aceea, Justiția nu poate fi imună la critici.
Acum problema care intervine este tensiunea generată de raportul dintre dreptul la liberare de exprimare, dreptul la replică și ingerința statului și acuzele statului și ale politicienilor la adresa justiției. Ei bine, trebuie făcută o demarcație clară între critica constructivă și atacurile la adresa justiției.
De aceea putem da exemplu de o critică constructivă, constând în chestiuni ce privesc nereguli procedurale aplicate în anumite dosare, chestiunea inconsecvenței jurisprudenței sau a practicii, care nemulțumește cetățeanul pe bună dreptate sau alte chestiuni ce privesc durata procesului.
Aceste critici trebuie să fie îmbrățișate, trebuie să fie acceptate de sistemul de justiție, iar sistemul de justiție prin instituțiile abilitate și totodată prin asociațiile profesionale trebuie să fie capabil să comunice cu cetățeanul și să explice cetățeanului pe înțelesul acestuia care sunt problemele și soluțiile.
Totodată trebuie să facem distincția și să evidențiem eventualele acuze aduse magistraților, atacuri ale magistraților, atacuri la persoană sau încercări de influențare a soluționării unor dosare. Aceste presiuni nu sunt la locul lor. De aceea trebuie să distingem între criticile constructive și cele ce afectează independența justiției.
Ați intrat în acest sistem, probabil mândru, așa cum sunt și colegii dumneavoastră. O meserie care erodează în timp. Cam așa mi-au povestit toți cei care au fost invitați la această emisiune. Erodează, în primul rând, pentru că este un stres foarte mare. Se iau decizii, mai ales în penal, pentru viața sau condamnarea a unor oameni. Volumul de muncă este extrem de mare. Dar acum, după acest material, pare că sunt două tabere în interiorul sistemului de justiție. Pare pentru prima oară că se vede acest fenomen.
Pentru că sunt judecători care denunță și acuză împotriva ori conducerilor unelor instanțe, ori că sunt probleme de natură, că sunt dati pe mâna Inspecției Judiciare și așa mai departe. Din păcate, am văzut și proteste ulterior în stradă susținute repede de anumite ONG-uri, susținute de anumiți politicieni care criticau și anumite dosare care s-au făcut și în interiorul aceloriași partid, un lucru care nu mi se pare în regulă vis-a-vis de independența a justiției.
Ce facem cu aceste două tabere și cu aceste probleme reale, cu privire la volumul de muncă și așa mai departe. Cum percepeți dumneavoastră? Care ar fi soluția?
Într-adevăr, magistratura erodează. Este o profesie care necesită multă implicare. Aș putea să vă spun faptul că magistratura, exprimându-ne plastic, este un maraton și un sprint. De aceea este nevoie de multă atenție, mult echilibru și multă implicare în această profesie.
Cu privire la aparenta fracturare a magistraturii pe care o evocați, noi, Asociația NexJudex, ne poziționăm în mod ferm împotriva unei astfel de încercări de împărțire a magistraturii în anumite facțiuni sau grupări. Suntem de părere că acest aspect nu face decât să fragilizeze sistemul de justiție și să-l facă mult mai vulnerabil unor atacuri externe, fie ele politice și a mai departe.
De aceea magistrații trebuie să fie uniți, pentru că o magistratură unită este o magistratură independentă și durabilă. cu privire la problemele sistemului.
Bineînțeles că nemulțumirile sunt foarte mari. Noi avem un drept la rezervă și nu putem discuta anumite aspecte, dar acest drept la rezervă sau obligație de rezervă pe care o avem noi ca magistrați nu trebuie să constituie o interdicție de a vorbi. De aceea, atunci când problemele sistemice ale justiției apasă asupra noastră sau se reflectă în mod vădit asupra activității noastre, trebuie să ne exprimăm poziția și trebuie să evidențiem o serie de disfuncționalități.
Și aici aș putea să evoc o serie de probleme ale justiției, cu care atât eu, ca judecător, cât și colegii mei s-au confruntat. În primul rând, există problema volumului foarte mare de dosare. Ani de-a rândul, judecătorii sunt confruntați cu un număr mare de dosare, tendința este de creșterea acestui număr de dosare. În fiecare an, numărul de dosare intrat pe rolul instanțelor crește cu câteva mii chiar, în condițiile în care schemele de personal sunt subdimensionate. Avem scheme subdimensionate la nivelul anilor 2010-2015.
În condițiile creșterii numărului de dosare, de asemenea, nu este suficientă schema de personal subdimensionată. Majoritatea instanțiilor din țară funcționează cu deficit de personal. Sunt situații în care, la instanțe din țară, marea majoritate, în care judecătorii sunt nevoiți să soluționeze un număr de dosare triplu sau chiar de 4 ori mai mare decât numărul normal.
Cu precădere la nivelul judecătoriei, care este instanța de prim grad, prima instanță de judiție, unde volumul de dosare este cel mai mare, acoperă întreaga plajă de competențe și dosarele sunt cele mai multe, sunt situații în care judecătorii intră cu sute de dosare în sală.
Și dacă tot aveți un volum atât de mare de dosare, cum vă descurcați? Care este soluția pe care o aplicați dumneavoastră? Cât de mult îi afectează pe cei care apelează la Justiție având în vedere că sunt atât de multe dosare, cum le citiți? Cum dați soluțiile? Cât durează o ședință?
Asta implică anumite sacrificii din partea magistratului, pentru că fiecare magistrat, și vorbesc în numele tuturor colegilor, este implicat și este conștient că cetățenul are dreptul la un act de justiție de calitate. Asta implică un sacrificiu personal, evident, și un sacrificiu ce ține totodată de sănătate.
Magistrații își petrec în mod constant zilele de sâmbătă și duminică la instanță pentru a motiva, pentru a studia dosarele. Nu sunt cazuri foarte rare în care pleacă la instanță la ora 4 sau 5. Există o contrapondere din perspectiva personală. Magistratul încearcă, este devotat, sunt profesioniști desăvârșiți magistratii și își sacrifică timpul personal și viața de familie pentru a soluționa dosarele și a încerca să oferă un act de justiție de calitate.
Cum soluționați aceste dosare? Dacă aveți o sută de dosare sau sute, ziceați dumneavoastră, poate să există la un moment dat. Cum puteți să le soluționați? De aceea se dau termene foarte multe, de aceea durează foarte mulți ani. Și care ar fi soluția?
Absolut. Asta este o explicație în numărul mare de dosare. Termenele foarte lungi și durata lunga proceselor. Soluția, bineînțeles, că aceasta este: modificarea schemelor de personal, suplimentarea schemelor de personal. Există o problemă și cu privire la legislație trebuie să remarcăm acest aspect.
Există o hiperinflație legislativă la nivelul statului român. Dacă nu mă înșel, la nivel legislativ există peste 12.500 de acte normative. Lege, ordonanțe de urgență, hotărâri de guvern, ce se aplică în diferite dosare pe care o judecătoră a trebuit să le cunoască.
O altă chestiune, se modifică foarte des toată această legislație. Trendul, analizând factual, este de creștere. Anual, numărul de acte normative crește cu circa 500. Suntem într-o continuă creștere. De asemenea, calitatea actelor normative este îndoielnică. Multe dintre ele nu sunt clare, multe dintre ele lasă loc de interpretări.
Și ce faceți cu aceste legi care au foarte mari hibe și mai mult vă încurcă decât vă ajută cu aceste modificări?
Este datoria noastră de a le evoca, de a le expune și de a trage atenție asupra disfuncționalităților și problemelor de genul. Bineînțeles că noi nu avem puterea de a legifera. Cunoaștem cu toții asta. Noi trebuie să le aplicăm așa cum sunt. Ș le aplicăm așa cum sunt, în spiritul legii și al bunei credințe.
Apreciez foarte mult mesajul NexJudex. Sistemul de justiție are hibe. Își dorește o reformă reală pentru că întâmpine toate aceste probleme evocate de uneoastră de atâta timp. Este real ce se întâmplă. Dar mesajul acestei asociații se diferențiază față de celelalte asociații în sensul că doriți un echilibru și unitate.
Am văzut asociații de magistrați, unii pro, unii contra, se ceartă și între ei și până la urmă nu rezolvă absolut nimic. Adică să ieși public să aduci acuzații grave și din interiorul instanței la care lucrezi. Dar eu știu așa de la magistrați sau de la cei care conduc instituțiile de justiție din România, că au făcut solicitări către legiuitor de modificare a ceea ce doriți și dumneavoastră: volumul mare de muncă, neapărat să se întâmple ceva, ori să fie personal mai mult, ori să vadă cum ar putea să rezolve, pentru că și pentru procurorii este aceeași poveste. La fel ca pentru judecători.
Mai sunt probleme și la administrație, ceva la management. Este normal acest lucru. Dar au fost proiecte date către legiuitori, sub o formă sau alta, și sunt în așteptare. Și această poveste ar trebui să fie știută și până acum parcă a izbucnit așa o chestiune despre care nu se știa. Politicienii mă uitau și la Ilie Bolojean, că discută, să vadă ce se întâmplă în sistemul de justiție. Dar este o poveste veche, oricât de guverne au fost.
Nu știu care va fi soluția, dar am impresia că absolut tot ce s-a întâmplat în ultimile luni, imaginea sistemului de justiție din România nu este una bună. Ecourile ajung în afara țării au apărut informația și sloganurile din piață și așa mai departe că există corupție în interiorul sistemului de justiție. Un lucru foarte, foarte, foarte grav. Pentru că magistrații sunt cei care trebuie să curețe corupția. Adică asta mai lipsea.
Aici ar trebui să expunem faptul că acest atac concertat în adresa justiției nu face decât să afecteze cetățeanul. Cei ce atacă justiția și independența justiției ar trebui să fie conștienți că nu fac altceva decât să instige la nerespectarea legii. Este practic o instigare la anarhie.
Pentru că prin acest mesaj, ce în mod indirect discreditează justiția, cetățeanul cum percepe să spunem acest mesaj? Legea este opțională atâta timp cât judecătorii și procurorii nu-și fac datoria.
Să luăm un exemplu. Este un conflict între doi proprietari și este nevoie de trasarea unei linii de hotar, a unei granițe între proprietăți. Respectiva persoană, percepând acest mesaj al politicului ce atacă în mod constant magistratura, va percepe justiția ca nemai fiind o cale de soluțnare a celui diferent și își va face singur dreptate. Or, noi trebuie să respectăm legea și prin asta trebuie să respectăm justiția.
O declarație făcută la o conferință de presă, fără precedent, de către conducerea Curții de Apel din București, care spunea că este o instigare împotriva ordinii constituționale.
Am tradus-o și noi aici, la România TV, ca o dorință la lovitura de stat, pentru că, vorbim de puterea judecătorească, puterea în stat.
O declarație foarte puternică, o declarație susținută prin argumentele că la acea curte în acel moment sunt anumite dosari extrem de sensibile. Cum vi s-a părut această declarație, domnule judecător?
Asociația NextJudex afirmă faptul că este foarte periculosă o generalizare a acestor acuze. Pentru că am văzut din spațiul public că se încearcă să se generalizeze toate aceste acuze, tot sistemul. Trebuie să fim conștiinți faptul că aceste cauze penale reprezintă doar 10% din numărul dosarului aflat pe rolul instanțelor.
Cu atât mai mult cauzele ce privesc dosarele mari de corupție, să zicem, reprezintă un procent și mai mic de dosare. Astfel că marea majoritate a dosarelor, fie ele litigii de natură civilă, comercială, în materia dreptului muncii, ce privesc minorii și familie și insolvență și așa mai departe, sunt soluționate de magistrați cu un comportament impecabil, ce dau dovadă de profesionalism, de devotament și implicare.
Așadar, se încearcă, observăm, prezentarea unor probleme individuale ca fiind realități sistemice. Această chestiune este foarte periculoasă și poate atrage scindări în magistratură și crearea unor diferite grupări și linii de opinie periculoase.
De ce sunt atât de mulți magistrați? Mă uit în acea tabără care susține că sute de magistrați au semnat inițial pentru ceea ce se întâmplă după ce a fost difuzat acest material. Ulterior înțeleg că era un mesaj de solidaritate să nu fie represalii publice împotriva magistraților care au vorbit în acel material.
Pentru că se știe, aveți un drept de rezervă, adică dacă nu fac parte din asociații, magistrații nu pot comunica public. Acela a fost mesajul, așa au semnat mulți, ulterior au spus că s-a transformat tot într-un mesaj politic la care nu achiesează magistrații respectivi.
Dar se folosesc de declarații ale unor magistrați și a luat o amploare foarte mare. Urmează decizia Curții Constituționale amânată pe un proiect inițiat și dorit foarte mult de guvernul Ilie Bolojan, prin care și noi am demonstrat că a mințit public când a susținut că face o modificare la statutul magistraților pentru prima oară în istorie și-și dorește foarte mult decizia Curții Constituționale.
Am demonstrat că de fapt există modificări din 2023 făcute la statut, când nu mai ieși la o vârstă atât de proaspătă la pensie, iar pensia nu este mai mare ca salariul. Un discurs agresiv care a provocat emoție în societatea din țara noastră, pentru că magistrații au fost prezentați ca cei care ar fi de vină, își dau legi singuri, își dau bani singuri foarte mulți și tocmai de aceea sunt probleme de sărăcie în societatea românească.
Un fenomen care a luat amploare și care ajută foarte mult ceea ce s-a întâmplat cu ultimele declarații din sistemul juridic. Pe de-o parte, sunt probleme reale din acest sistem la care legiuitori, adică politicienii, nu s-au uitat în ultimii ani. Dintr-odată își dau seama că sunt aceste probleme, stresul mare și așa mai departe. Probleme și pentru cei care apelează la sistemul de justiție, pentru că nu se mai termină dosarele, procesele, într-un timp rezonabil.
Au fost niște comunicate în cascadă făcute de către CSM, Înlta Curte, instituțiile importante din justiție. Protestul a mers chiar în fața CSM-ului, care este garantul independenței justiției și care are acele mecanisme de reglare din interior, CSM-ul și cu inspecția judiciară. Oamenii nu cunosc sistemul de justiție, nu cunosc mecanismele. Nu știu cât se pot face publice ca să ajungă și adevărul în societatea românească. Dar ce faceți mai departe? Cum vor reacționa asociațiile de magistrații?
Dacă ar fi să… extragem un lucru pozitiv, să spunem, dintr-această situație ingrată în care ne aflăm asta ar fi conștientizarea atât a asociațiilor profesionale, cât și a instituțiilor și reprezintă justiția. Și aici mă refer cu precăderea Înalta Curtea de Casoase și Justiție și CSM. Spuneam conștientizarea faptului că este necesar un dialog și o comunicare mult mai transparentă și mult mai clară. Atât cu societatea civilă, cu media, dar și cu cetățeanul.
Până la urmă, aceasta este finalitatea, de a comunica cetățeanului și de a explica cetățeanului ce înseamnă justiția, ce reprezintă un sistem de justiție, cum se desfășoară actul de justiție. Pentru că este extrem de tehnic acest domeniu și nu este ușor de înțeles.
Este laudabilă inițiativa în alte curs de casație și justiție, acel demers de dialog cu societatea civilă și de conștientizare a importanței justiției și, totodată, al Consiliul Superior la Magistraturii care a convocat toate asociațiile profesionale, în baza a ceea ce s-a vehiculat în presă și în societate, și totodată a oferit spre consultare întregului corp al magistraților problemele actuale ale sistemului de justiție.
Instituțiile au reacționat și au conștientizat problemele. Or, noi, la asociația Next Judex, am conștientizat acest aspect. Tânăra noastră asociație chiar a militat de la bun început pentru un dialog constant, constructiv și o comunicare cât mai transparentă și apropiată de cetățean.
De aceea considerăm că în viitor ar trebui să învățăm și noi niște lecții, ar trebui să promovăm un cult al statului de drept și să conștientizăm cetățeanul asupra importanței justiției în societate. Ar trebui, prin programe și chiar prin demersuri, să inițiem o serie de activități de educație civică, educație juridică, pentru că este foarte important ca cetățeanul să fie conștient că independența justiției reprezintă o garanție a siguranței sale, a drepturilor sale. Fără o justiție funcțională, să știți că orice drept, fie el drept la muncă, este iluzoriu.
Toate declarațiile judecătorului Tiberiu Obrocea le puteți urmări în interviul exclusiv acordat Laurei Duță.