Dr Radu Ţincu spune despre Bogdan Socol că, în cazul şocului hipotermic, şansele de supravieţuire sunt minime. Fostul jurnalist a suferit un şoc hipotermic, adică o pierdere progresivă de căldură care, în final, duce la tulburări de ritm cardiac, urmate adesea de deces.

Dr Radu Ţincu despre Bogdan Socol: „Cei mai mulţi dintre cei care-şi pierd viaţa în ape îngheţate o fac prin şoc hipotermic”

Alte Articole

Cât costă să petreci 1 Mai în complexul Andreei Esca! Vilele ...

Chiftele delicioase de post cu cartofi și morcovi. Rețete excelente ...

Cum se face uleiul de usturoi. Rețeta cea mai apreciată în ...

„Sunt două variante care pot pune în pericol viaţa unei persoane care face scufundări în apele îngheţate. Una poate fi la momentul imersiei în apă, când apare o diferenţă de temperatură şi acel echilibru termic nu se poate realiza într-un timp rezonabil şi în această perioadă a imersiei pot să apară tulburări de ritm cardiac, poate apărea o tulburare de ritm cardiac indusă tocmai de acest efort pe care organismul trebuie să-l facă pentru a atinge un echilibru termic.

Cei mai mulţi dintre cei care-şi pierd viaţa o fac prin şoc hipotermic, adică printr-o pierdere progresivă de căldură. Într-atât de mult scade temperatura corpului încât apar tulburari metabolice, apar tulburări în perfuzia unor organe, apar vasoconstricţii ale vaselor cardiace, lucru care poate să ducă la dezvoltarea unui infarct miocradic, ceea ce duce la o tulburare de ritm cardiac„, a explicat medicul la România TV.

Ce şanse de supravieţuire ar fi avut Bogdan Socol: „Mulţi îşi pierd viaţa în faza de reîncălzire”

Referitor la şansele de supravieţuire pe care o persoană care face şoc hipotermic le are, reputatul medic spune că acestea există, dar sunt infime. Şi asta întrucât, în momentul în care organismul este reîncălzit, se eliberează o serie de substanţe toxice care determină decesul.

„Persoanele pot fi scoase cu activitate cardiacă pentru că scăderea temperaturii duce la scăderea ratei de metabolism, iar acest lucru ajută la menţinerea unei activitati cardiace. Este vorba despre aşa-zisa stare de hibernare. Însă modificările pe care temperaturile scăzute le produc pe musculatura periferică duc la degajarea de substanţe toxice în urma lipsei de oxigenare.

Citeste si Greșeala uriaşă care i-a adus moartea lui Bogdan Socol: „Sunt lucruri pe care el nu le-a ştiut, pare că a făcut scufundarea de capul lui”

Când pacientul e reîncălzit, lucru care trebuie făcut pentru a-l putea salva, din aceste zone care nu au avut vascularizaţie se pot elibera anumite substanţe toxice, precum produşi de necroză musculară, acid lactic. Mulţi îşi pierd viaţa în această fază de reîncălzire prin ceea ce se numeşte sindrom de reperfuzie”, a completat dr Radu Ţincu.